Rezumat: Dupa terminarea tratamentului activ pentru cancerul de san (chirurgie, chimioterapie, radioterapie), urmeaza o etapa la fel de importanta: supravegherea post-terapeutica. Ghidurile ASCO si ESMO recomanda examen clinic la fiecare 3-6 luni in primii 3 ani, la 6-12 luni in anii 4-5, apoi anual. Mamografia de supraveghere se face anual. Investigatiile de rutina (CT, PET-CT, markeri tumorali) nu sunt recomandate la pacientele asimptomatice – nu au demonstrat beneficiu de supravietuire si pot genera anxietate prin rezultate fals-pozitive. Cele mai importante semne de alarma sunt: nodul nou in san sau axila, durere osoasa persistenta, tuse cronica, cefalee, scadere ponderala inexplicabila. Managementul efectelor secundare pe termen lung (arthralgii, osteoporoza, cardiotoxicitate, limfedem) si suportul psihologic sunt componente esentiale ale supravegherii.
Stiu ca momentul in care termini ultimul tratament activ – fie ca a fost ultima sedinta de chimioterapie, ultima zi de radioterapie sau ultima operatie – este un moment pe care l-ai asteptat cu nerabdare. Si totusi, in loc de usurare pura, multe paciente descriu un sentiment paradoxal: frica. Frica ca boala ar putea reveni. Frica ca nimeni nu te mai monitorizeaza atat de atent. Frica ca fiecare durere de cap sau durere de spate ar putea insemna ceva grav.
Vreau sa stii ca aceste sentimente sunt absolut normale – le traiesc peste 70% dintre supravietuitoarele de cancer de san. Si vreau, de asemenea, sa stii ca exista un plan clar, bazat pe dovezi stiintifice, care te protejeaza in aceasta etapa. In acest articol, iti voi explica exact ce presupune supravegherea post-tratament, ce investigatii sunt necesare, ce nu este necesar (si de ce) si cum sa recunosti semnele care necesita atentie medicala imediata.
De ce este importanta monitorizarea post-tratament
Supravegherea dupa tratamentul cancerului de san are trei obiective principale:
- Detectarea precoce a recidivei locale sau a unui nou cancer de san – recidiva locala sau un cancer controlateral depistat devreme este tratabil cu intentie curativa in majoritatea cazurilor
- Managementul efectelor secundare ale tratamentului – hormonoterapia, chimioterapia si radioterapia pot avea consecinte pe termen lung care necesita monitorizare activa
- Suport psihologic si imbunatatirea calitatii vietii – anxietatea post-tratament, frica de recidiva si depresia necesita screening si interventie
Cifra care conteaza
Studiile arata ca 70-80% din recidivele locoregionale sunt detectate intre vizitele de control, de catre pacienta insasi. De aceea, autoexaminarea si cunoasterea semnelor de alarma sunt la fel de importante ca vizitele la medic. Recidiva locala detectata devreme are o rata de supravietuire la 5 ani de 60-75%, comparativ cu recidiva detectata tardiv.
Un aspect esential de inteles: scopul supravegherii nu este de a depista metastazele la distanta la pacientele asimptomatice. Poate parea contraintuitiv, dar studiile clinice randomizate (GIVIO 1994, Del Turco 1994) au demonstrat clar ca screening-ul intensiv cu CT, scintigrafie osoasa si markeri tumorali la paciente fara simptome nu imbunatateste supravietuirea. Detectarea mai devreme a metastazelor la distanta nu se traduce in vindecare, ci doar in mai multa anxietate si investigatii inutile.
Programul de urmarire: ghidurile ASCO si ESMO
Recomandarea actuala, bazata pe ghidurile ASCO (American Society of Clinical Oncology) si ESMO (European Society for Medical Oncology), este urmatorul program de supraveghere:
Examenul clinic
- Anii 1-3 dupa tratament: examen clinic (inspectie, palpare san si axile) la fiecare 3-6 luni
- Anii 4-5: examen clinic la fiecare 6-12 luni
- Dupa 5 ani: examen clinic anual
Examenul clinic include evaluarea cicatricei operatorii, palparea sanului restant (dupa chirurgie conservatoare) sau a peretelui toracic (dupa mastectomie), palparea axilei si a regiunilor supraclaviculare, precum si discutia despre orice simptom nou.
Mamografia de supraveghere
- Prima mamografie: la 6-12 luni dupa terminarea radioterapiei (sau la 6 luni dupa operatie daca nu s-a facut radioterapie)
- Ulterior: mamografie anuala, pe toata durata vietii
Ce NU este recomandat de rutina
Important de retinut
Conform ghidurilor ASCO (Khatcheressian et al., 2013 – PMID: 23129741), urmatoarele investigatii nu sunt recomandate de rutina la pacientele asimptomatice:
- CT toracic sau abdominal
- PET-CT
- Scintigrafie osoasa
- Markeri tumorali (CA 15-3, CEA)
- Hemoleucograma de rutina sau teste hepatice
- RMN mamar (cu exceptia pacientelor cu risc genetic inalt)
Aceasta recomandare poate surprinde, mai ales cand ai fost obisnuita sa faci analize si imagistica frecvent in timpul tratamentului. Dar dovezile sunt clare si consistente de peste 30 de ani: supravegherea intensiva nu imbunatateste supravietuirea globala si poate cauza prejudicii prin investigatii suplimentare inutile, biopsii pentru leziuni benigne si anxietate crescuta.
Mamografia de supraveghere: detalii practice
Mamografia ramane investigatia imagistica standard in supravegherea post-tratament. Iata ce trebuie sa stii despre specificul mamografiei dupa tratament:
Dupa chirurgie conservatoare (lumpectomie) + radioterapie
- Prima mamografie la 6-12 luni dupa terminarea radioterapiei – aceasta stabileste noua imagine de baza a sanului iradiat
- Sanul iradiat poate prezenta modificari post-radioterapie: edem, ingrosarea pielii, calcificari distrofice – acestea sunt normale si se stabilizeaza in 1-2 ani
- Mamografie anuala pentru ambii sani
- Riscul de recidiva locala dupa chirurgie conservatoare + radioterapie este de aproximativ 1% pe an
Dupa mastectomie
- Mamografie anuala pentru sanul controlateral (cel neafectat)
- Nu este necesara mamografie pentru peretele toracic dupa mastectomie – examenul clinic este suficient
- Daca s-a facut reconstructie cu implant, mamografia sanului reconstruit nu este recomandata de rutina
RMN mamar: cand este indicat
RMN-ul mamar nu este recomandat de rutina in supraveghere, dar este indicat in situatii speciale:
- Paciente purtatoare de mutatii BRCA1/BRCA2 – screening alternativ RMN + mamografie la fiecare 6 luni
- Antecedente de radioterapie toracica inainte de 30 de ani (ex. limfom Hodgkin)
- Risc estimat pe viata > 20% (conform modelelor de risc)
- Situatii in care mamografia este dificil de interpretat (proteze, modificari cicatriciale extinse)
Pentru mai multe detalii despre mamografie ca investigatie, citeste articolul Mamografia: ghid complet despre screening-ul cancerului de san.
Markeri tumorali: de ce NU sunt recomandati de rutina
Aceasta este probabil cea mai controversata recomandare si cea care genereaza cel mai mult disconfort atat la paciente, cat si la unii medici. Multi pacienti se asteapta sa faca analize de sange regulate care sa arate daca cancerul a revenit. Dar realitatea stiintifica este diferita.
Ce sunt markerii tumorali CA 15-3 si CEA
CA 15-3 (Cancer Antigen 15-3) si CEA (Antigen Carcinoembrionar) sunt proteine care pot fi produse de celulele canceroase mamare si eliberate in sange. Teoretic, o crestere a nivelului lor ar putea semnala recidiva. In practica, lucrurile sunt mult mai complicate:
- Sensibilitate scazuta – CA 15-3 detecteaza doar 50-60% din recidive, adica rateaza aproape jumatate
- Specificitate scazuta – valorile pot fi crescute si in afectiuni benigne: boli hepatice, artrita reumatoida, chisturi ovariene, endometrioza, chiar si fumat
- Rezultate fals-pozitive – pana la 20% din cresteri nu sunt cauzate de cancer, generand anxietate si investigatii inutile
- Nu influenteaza supravietuirea – detectarea mai devreme a metastazelor prin markeri nu se traduce in vindecare
Ce arata studiile
Doua studii clinice randomizate de referinta – studiul GIVIO (1994) si studiul italian Del Turco (1994) – au comparat supravegherea intensiva (cu radiografii, scintigrafie osoasa, ecografie hepatica si analize de sange regulate) cu supravegherea minima (doar examen clinic si mamografie). Concluzia ambelor: nicio diferenta de supravietuire la 5 si 10 ani. Ghidurile ASCO au reconfirmat aceasta pozitie in 2013 (Khatcheressian et al., PMID: 23129741).
Stiu ca poate parea greu de acceptat. Daca markerii sunt disponibili, de ce sa nu-i folosim? Raspunsul este ca un test imperfect nu este un test inofensiv. O valoare usor crescuta a CA 15-3 va genera CT, PET-CT, biopsii – iar in majoritatea cazurilor, rezultatul final va fi: nimic anormal. Dar pacientele trec prin saptamani de anxietate intensa. In medicina, principiul primum non nocere (intai sa nu faci rau) se aplica si investigatiilor.
Exceptie: markerii tumorali pot fi utili in monitorizarea pacientelor cu cancer de san metastatic, pentru a evalua raspunsul la tratament. Dar aceasta este o situatie clinica diferita de supravegherea post-tratament curativ.
Semne de alarma: cand trebuie sa contactezi medicul
Desi supravegherea de rutina nu include investigatii intensive, este esential sa stii ce simptome necesita evaluare medicala prompta. Contacteaza medicul oncolog daca observi oricare dintre urmatoarele:
Semne de recidiva locala (in san sau peretele toracic)
- Nodul nou in sanul operat, in axila sau pe peretele toracic
- Modificari ale pielii: inrosire, ingrosare, retractie, aspect de coaja de portocala
- Secretie mamelonara spontana, mai ales sanghinolenta
- Durere localizata noua, persistenta, diferita de disconfortul obisnuit post-tratament
Semne de metastaze osoase
- Durere osoasa persistenta (mai mult de 2-3 saptamani), care nu se amelioreaza cu analgezice obisnuite
- Durere cu caracter progresiv, mai severa noaptea
- Localizari frecvente: coloana vertebrala, coaste, bazin, femur
- Fractura patologica (fractura la traumatism minim sau fara traumatism)
Semne de metastaze pulmonare
- Tuse persistenta (mai mult de 3 saptamani), fara explicatie infectioasa
- Dispnee (dificultate la respiratie) progresiva
- Durere toracica persistenta
Semne de metastaze hepatice
- Durere in hipocondrul drept (sub rebordul costal drept)
- Icter (colorarea galbena a pielii si sclerelor)
- Scadere ponderala inexplicabila (mai mult de 5% din greutate in 6 luni fara dieta)
- Anorexie (lipsa apetitului) persistenta
Semne de metastaze cerebrale
- Cefalee (durere de cap) noua, persistenta, mai severa dimineata
- Tulburari de vedere, vorbire sau echilibru
- Convulsii de novo
- Slabiciune intr-o jumatate a corpului
Mesaj important
Prezenta unuia dintre aceste simptome nu inseamna automat recidiva. Multe au cauze banale: durerile de spate pot fi musculare, tusea poate fi o infectie virala, cefaleea poate fi tensionala. Dar orice simptom nou, persistent si fara explicatie evidenta merita evaluat medical. Este mai bine sa mergi la medic si sa afli ca totul este in ordine decat sa amani si sa te ingrijorezi singura.
Managementul efectelor secundare pe termen lung
Tratamentul cancerului de san salveaza vieti, dar poate lasa urme pe termen lung. Monitorizarea si managementul activ al acestor efecte sunt parte integranta a supravegherii. Iata principalele aspecte de urmarit:
Efectele hormonoterapiei
Hormonoterapia (tamoxifen sau inhibitori de aromataza) se administreaza 5-10 ani si are efecte secundare specifice. Pentru detalii complete, citeste Hormonoterapia in cancerul de san: ghid complet.
- Arthralgii (dureri articulare) – afecteaza 40-50% din pacientele cu inhibitori de aromataza; managementul include exercitii fizice regulate, antiinflamatoare, acupunctura
- Osteoporoza – inhibitorii de aromataza accelereaza pierderea osoasa; screening cu DEXA la initierea tratamentului si apoi la fiecare 1-2 ani
- Bufeuri (valuri de caldura) – afecteaza 40-65% din paciente; optiuni: venlafaxina, gabapentin, tehnici de relaxare
- Uscaciune vaginala si disfunctie sexuala – lubrifiant non-hormonal, hidratante vaginale, kinetoterapie pelvina
- Tamoxifen: risc de cancer endometrial – raportare imediata a oricarei sangerari vaginale anormale la postmenopauza
Efectele chimioterapiei pe termen lung
Detalii complete despre efectele chimioterapiei gasesti in articolul Efectele secundare ale chimioterapiei in cancerul de san.
- Neuropatie periferica – amorteala, furnicaturi in maini si picioare; poate persista luni sau ani dupa taxani (paclitaxel, docetaxel)
- Disfunctie cognitiva (chemobrain) – dificultati de concentrare, memorie, multitasking; afecteaza 20-30% din paciente si se poate ameliora in 1-2 ani
- Oboseala cronica – poate persista ani dupa tratament; exercitiul fizic regulat este cel mai eficient remediu dovedit
- Menopauza precoce si infertilitate – la femeile tinere; discutie cu medicul despre optiunile de preservare a fertilitatii inainte de tratament
Cardiotoxicitate
Unele chimioterapice (antracicline: doxorubicina, epirubicina) si terapiile tintite (trastuzumab) pot afecta functia cardiaca. Monitorizarea include:
- Ecocardiografie la terminarea tratamentului cu antracicline/trastuzumab
- Evaluare cardiologica la aparitia simptomelor: dispnee la efort, edeme gambiere, palpitatii
- Controlul factorilor de risc cardiovascular: tensiune arteriala, colesterol, diabet, greutate
Limfedemul
- Risc de 5-40% dupa disectia axilara (mai scazut dupa biopsia ganglionului santinela)
- Poate aparea oricand, chiar si la ani dupa operatie
- Semne: umflarea bratului, senzatie de greutate, intepenire, imbracamintea sau bijuteriile devin stranse
- Masuri preventive: evitarea recoltarii de sange si masurarii tensiunii pe bratul afectat, purtarea mansetei compresive la calatorii cu avionul, exercitii de drenaj limfatic
- Tratament: fizioterapie de decompresie limfatica, bandaje compresive, manusa/maneca compresiva
Sanatatea osoasa
Osteoporoza si fracturile reprezinta o preocupare majora in supravegherea post-tratament, in special pentru pacientele care primesc inhibitori de aromataza (letrozol, anastrozol, exemestan). Aceste medicamente blocheaza productia de estrogen, ceea ce accelereaza pierderea osoasa.
Factori de risc pentru osteoporoza la supravietuitoarele de cancer de san
- Tratament cu inhibitori de aromataza (5-10 ani)
- Menopauza precoce indusa de chimioterapie
- Supresie ovariana (analogi GnRH)
- Corticoterapie asociata chimioterapiei
- Varsta, constitutie gracila, fumat, sedentarism
Protocolul de monitorizare osoasa
- Osteodensitometrie (DEXA) – la initierea tratamentului cu inhibitori de aromataza, apoi la fiecare 1-2 ani
- Vitamina D serica – masurare la baseline si anual; tinta: 30-50 ng/mL
- Suplimentare: vitamina D 1000-2000 UI/zi + calciu 1000-1200 mg/zi (preferabil din dieta)
- Bisfosfonati sau denosumab – la pacientele cu osteoporoza sau scor T < -2.0; au demonstrat si un efect anti-tumoral adjuvant la postmenopauza (studiul ABCSG-12, studiul AZURE)
- Exercitii fizice cu impact – mers pe jos, dans, urcat scari – stimuleaza formarea osoasa
Sanatatea cardiovasculara
Bolile cardiovasculare reprezinta a doua cauza de deces dupa cancer la supravietuitoarele de cancer de san. Riscul cardiovascular este crescut prin:
- Antracicline (doxorubicina, epirubicina) – cardiotoxicitate dependenta de doza cumulativa; risc de insuficienta cardiaca, chiar la ani dupa tratament
- Trastuzumab – disfunctie cardiaca reversibila in 2-5% din cazuri; de obicei se recupereaza dupa oprirea tratamentului
- Radioterapie pe san stang – iradiere cardiaca accidentala; tehnicile moderne (DIBH – Deep Inspiration Breath Hold) minimizeaza expunerea
- Menopauza precoce – pierderea protectiei estrogenice creste riscul aterosclerotic
Recomandari de monitorizare cardiaca
- Ecocardiografie de referinta la terminarea chimioterapiei cardiotoxice
- Evaluare cardiologica periodica (la 6-12 luni) in primul an dupa antracicline/trastuzumab
- Monitorizarea tensiunii arteriale, profilului lipidic si glicemiei – anual
- Stil de viata cardioprotector: exercitii aerobice 150 min/saptamana, dieta mediteraneana, mentinerea greutatii optime
- Renuntarea la fumat (daca este cazul) – cea mai importanta interventie modificabila
Aspecte psihologice: frica de recidiva si nu numai
Daca simti ca terminarea tratamentului a adus mai multa anxietate decat liniste, nu esti singura. Studiile arata ca frica de recidiva (FCR – Fear of Cancer Recurrence) afecteaza 49-70% dintre supravietuitoarele de cancer de san, iar la 20-30% aceasta frica este la un nivel clinic semnificativ, care necesita interventie (Simard et al., 2013 – PMID: 23382892).
Manifestari frecvente
- Scanxiety – anxietate intensa inainte de controale sau investigatii; se manifesta cu zile sau saptamani inainte de programare
- Hipervigilenta corporala – monitorizarea obsesiva a fiecarui simptom, interpretarea catastrofala a fiecarei dureri
- Evitare – unele paciente evita controalele de teama de a primi vesti proaste
- Depresie – afecteaza 20-30% din supravietuitoare; poate aparea si la luni dupa terminarea tratamentului
- Tulburari de somn – insomnie, cosmaruri legate de boala
- Modificari ale imaginii corporale si sexualitatii – mai ales dupa mastectomie sau menopauza indusa
Cand sa ceri ajutor profesional
Semnale care indica nevoia de suport psihologic specializat
- Anxietate sau tristete care persista mai mult de 2 saptamani si interfereaza cu viata zilnica
- Ganduri intruzive constante despre cancer sau moarte
- Incapacitatea de a te bucura de activitatile care inainte iti faceau placere
- Izolare sociala, retragere din relatii
- Utilizarea excesiva de alcool sau medicamente pentru a face fata
- Evitarea vizitelor medicale din frica de rezultate
Optiunile de suport includ: psihoterapie cognitiv-comportamentala (CBT) – cea mai studiata si eficienta pentru frica de recidiva, grupuri de suport (fata in fata sau online), mindfulness si meditatie, exercitii fizice regulate (demonstrat antidepresiv) si, cand este necesar, tratament psihiatric (antidepresive compatibile cu hormonoterapia – atentie la interactiunea tamoxifen-paroxetina/fluoxetina).
Stilul de viata in perioada de supraveghere
Stilul de viata joaca un rol esential in reducerea riscului de recidiva si imbunatatirea calitatii vietii. Iata recomandarile bazate pe dovezi:
- Exercitii fizice: minimum 150 de minute pe saptamana de activitate fizica moderata (mers alert, inot, ciclism) sau 75 de minute de activitate intensa; studiile arata o reducere de 25-40% a riscului de recidiva
- Controlul greutatii: mentinerea unui IMC normal (18.5-24.9); obezitatea creste riscul de recidiva cu 35-40% la femeile in postmenopauza
- Dieta: alimentatie bogata in fructe, legume, cereale integrale, peste; limitarea carnii rosii procesate; dieta mediteraneana este asociata cu reducerea mortalitatii
- Alcool: limitare la maximum 1 bautura/zi sau, ideal, evitarea completa; fiecare 10g de alcool creste riscul de cancer mamar cu 7-10%
- Renuntarea la fumat: fumatul creste riscul de recidiva si de cancere secundare
- Somn: 7-9 ore pe noapte; tulburarile de somn trebuie tratate activ
Pentru un ghid detaliat al stilului de viata dupa cancer, citeste articolul Stilul de viata dupa cancerul de san: exercitii, dieta si sanatate mintala.
Cazuri clinice ilustrative
Cazul 1: Recidiva locala detectata la control de rutina
Maria, 54 de ani, a fost operata acum 2 ani pentru un carcinom ductal invasiv stadiul IIA, sanul drept. A primit chirurgie conservatoare + radioterapie + tamoxifen. La controlul de rutina la 18 luni, mamografia anuala a evidentiat o zona de microcalcificari suspecte in sanul operat, la distanta de locul initial. Biopsia a confirmat o recidiva locala – carcinom ductal in situ (DCIS).
Management: S-a efectuat mastectomie totala + reconstructie imediata. Nu a fost necesara chimioterapie suplimentara. La 2 ani dupa a doua interventie, Maria este fara semne de boala. Acest caz ilustreaza valoarea mamografiei anuale de supraveghere: detectarea precoce a recidivei locale a permis un tratament curativ.
Cazul 2: Anxietatea legata de markeri tumorali
Ana, 47 de ani, supravietuitoare de cancer de san stadiul IB, la 3 ani de la tratament. La insistenta sa, medicul de familie i-a recomandat analize de sange inclusiv CA 15-3. Valoarea a fost 38 U/mL (limita superioara normala: 30). Ana a intrat in panica, a cerut urgent CT si PET-CT.
CT torace-abdomen si scintigrafia osoasa au fost complet normale. Repetarea CA 15-3 la 3 luni a aratat 32 U/mL (normala). Cauza cresterii initiale? Probabil o viroza banala sau variatie de laborator.
Consecinte: 3 saptamani de anxietate severa, insomnie, iradiere inutila prin CT si scintigrafie, costuri financiare si emotionale. Acest caz ilustreaza perfect de ce ghidurile ASCO nu recomanda markeri tumorali de rutina la paciente asimptomatice.
Cazul 3: Managementul efectelor secundare ale inhibitorilor de aromataza
Elena, 62 de ani, in tratament cu letrozol de 8 luni pentru cancer de san ER+, stadiul IIA. Se prezinta la control acuzand dureri articulare severe la maini, genunchi si solduri, care ii afecteaza somnul si activitatile zilnice. DEXA arata osteopenie (scor T = -1.8 la coloana). Elena doreste sa opreasca letrozolul.
Management: In loc de oprire, s-a adoptat o strategie multi-modala: program de exercitii fizice adaptate (yoga, inot) – cu ameliorare semnificativa la 6 saptamani; suplimentare vitamina D (2000 UI/zi) + calciu (1000 mg/zi din dieta); analgezice la nevoie (ibuprofen); DEXA de control la 12 luni. La 6 luni de la ajustari, Elena tolereaza bine letrozolul si continua tratamentul. Bisfosfonatul (acid zoledronic) a fost initiat pentru protectie osoasa si potential beneficiu anti-tumoral.
Intrebari frecvente
Cat de des trebuie sa merg la control dupa terminarea tratamentului?
In primii 3 ani, la fiecare 3-6 luni. In anii 4-5, la fiecare 6-12 luni. Dupa 5 ani, anual. Mamografia se face anual pe toata durata vietii. Frecventa exacta se stabileste individual, in functie de stadiul bolii, tipul de tratament primit si factorii de risc.
Am nevoie de PET-CT sau CT la fiecare control?
Nu. Ghidurile internationale (ASCO, ESMO, NCCN) nu recomanda CT, PET-CT sau scintigrafie osoasa de rutina la pacientele asimptomatice. Aceste investigatii se fac doar cand exista simptome sugestive de recidiva. Mamografia anuala si examenul clinic sunt suficiente pentru supravegherea standard.
Ce se intampla daca markerii tumorali sunt usor crescuti?
Un marker tumoral usor crescut (CA 15-3 sau CEA) la o pacienta fara simptome nu inseamna neaparat recidiva. Multe afectiuni benigne pot creste aceste valori. De aceea, ghidurile ASCO nu recomanda monitorizarea de rutina cu markeri. Daca totusi au fost facute si sunt crescute, medicul va recomanda repetarea la 4-6 saptamani. Doar o crestere progresiva si sustinuta necesita investigatii suplimentare.
Cand pot considera ca sunt vindecata?
In oncologie, termenul de vindecare este inlocuit de remisiune completa. Riscul de recidiva scade semnificativ dupa 5 ani, dar nu dispare complet – de aceea supravegherea continua toata viata. Cu cat trece mai mult timp fara recidiva, cu atat prognosticul este mai bun. La 10 ani fara recidiva, riscul anual de recidiva scade sub 1-2%.
Pot opri hormonoterapia daca am efecte secundare severe?
Nu opri hormonoterapia pe cont propriu. Discuta cu medicul oncolog – exista strategii de management al efectelor secundare, alternative medicamentoase (trecere de la un inhibitor de aromataza la altul sau la tamoxifen) si ajustari ale dozei. Oprirea prematura creste semnificativ riscul de recidiva. Doar in situatii exceptionale, dupa evaluare oncologica, se poate decide oprirea.
Pot face sport dupa tratamentul cancerului de san?
Da, si este puternic recomandat! Exercitiul fizic reduce riscul de recidiva cu 25-40%, imbunatateste oboseala, depresia si calitatea vietii. Se recomanda minimum 150 de minute de activitate moderata pe saptamana. Incepe gradual si creste progresiv. Exercitiile sunt sigure si la pacientele cu limfedem – doar poarta maneca compresiva daca ti s-a recomandat.
Ce fac daca am anxietate puternica inainte de fiecare control?
Scanxiety (anxietatea pre-control) este extrem de frecventa si normala. Strategii utile: pregateste-te mental cu cateva zile inainte (nu cu saptamani); fa o lista de intrebari pentru medic; mergi insotita de o persoana de incredere; tehnici de respiratie si mindfulness; evita cautarile pe internet inainte de control. Daca anxietatea este invalidanta, discuta cu medicul despre referirea catre un psiholog specializat in oncologie.
Articole corelate
- Hormonoterapia in cancerul de san: tamoxifen, inhibitori de aromataza
- Efectele secundare ale chimioterapiei in cancerul de san
- Radioterapia in cancerul de san
- Stilul de viata dupa cancerul de san
- Mamografia: ghid complet
- Reconstructia mamara dupa mastectomie
- Cancerul de san ereditar: mutatiile BRCA
Bibliografie
- Khatcheressian JL, Hurley P, Bantug E, et al. Breast Cancer Follow-Up and Management After Primary Treatment: American Society of Clinical Oncology Clinical Practice Guideline Update. J Clin Oncol. 2013;31(7):961-965. PMID: 23129741
- Cardoso F, Kyriakides S, Ohno S, et al. Early breast cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Ann Oncol. 2019;30(8):1194-1220. PMID: 31161190
- The GIVIO Investigators. Impact of follow-up testing on survival and health-related quality of life in breast cancer patients. JAMA. 1994;271(20):1587-1592. PMID: 8182811
- Del Turco MR, Palli D, Cariddi A, et al. Intensive diagnostic follow-up after treatment of primary breast cancer. A randomized trial. JAMA. 1994;271(20):1593-1597. PMID: 7848404
- Simard S, Thewes B, Humphris G, et al. Fear of cancer recurrence in adult cancer survivors: a systematic review of quantitative studies. J Cancer Surviv. 2013;7(3):300-322. PMID: 23382892
- Runowicz CD, Leach CR, Henry NL, et al. American Cancer Society/American Society of Clinical Oncology Breast Cancer Survivorship Care Guideline. J Clin Oncol. 2016;34(6):611-635. PMID: 26644543
- Coleman RE, Powles T, Paterson A, et al. Adjuvant bisphosphonate treatment in early breast cancer: meta-analyses of individual patient data from randomised trials. Lancet. 2015;386(10001):1353-1361. PMID: 26211824
- Curigliano G, Lenihan D, Fradley M, et al. Management of cardiac disease in cancer patients throughout oncological treatment: ESMO consensus recommendations. Ann Oncol. 2020;31(2):171-190. PMID: 31959335
- Lahart IM, Metsios GS, Nevill AM, Carmichael AR. Physical activity, risk of death and recurrence in breast cancer survivors: A systematic review and meta-analysis of epidemiological studies. Acta Oncol. 2015;54(5):635-654. PMID: 25752971
- Shapiro CL. Cancer Survivorship. N Engl J Med. 2018;379(25):2438-2450. PMID: 30575480
