Dr. Vlad Braga - Medic Specialist Chirurgie Generală
Limfedemul dupa tratamentul cancerului de san: prevenire, diagnostic si tratament
Înapoi la Blog
Cancer de san

Limfedemul dupa tratamentul cancerului de san: prevenire, diagnostic si tratament

Dr. Vlad Braga
29 Ianuarie 2026
18 min citire

Rezumat: Limfedemul este o complicatie cronica care afecteaza 15-25% dintre pacientele tratate pentru cancer de san, aparand din cauza afectarii sistemului limfatic prin disectia ganglionilor axilari si/sau radioterapie. Stadializarea ISL (0-III) ghideaza tratamentul, iar detectia subclinica prin bioimpedanta spectroscopica (L-Dex) permite interventia precoce. Terapia decongestiva completa (CDT) – incluzand drenajul limfatic manual, bandajarea compresiva, exercitii si ingrijirea pielii – ramane standardul de tratament. Studiile PAL (PMID: 20940464) si Schmitz (PMID: 19667264) au demonstrat siguranta si beneficiile exercitiilor fizice progresive. Pentru cazurile avansate, optiunile chirurgicale includ anastomoza limfovenosa (LVA), transferul vascularizat de ganglioni limfatici (VLNT) si liposuctia (tehnica Brorson).

Stiu ca ai trecut deja prin multe: diagnosticul de cancer de san, operatia, poate chimioterapia si radioterapia. Si tocmai cand credeai ca cel mai greu a trecut, observi ca bratul de pe partea operata incepe sa se umfle. Mai intai la mana, apoi la antebrat, apoi sus, spre umar. Inelul nu mai intra pe deget. Maneca bluzei se simte stransa. Si te intrebi: asta e normal? O sa treaca? Ce pot face?

Vreau sa iti explic ce este limfedemul, de ce apare, cum il putem preveni si – cel mai important – ce optiuni de tratament exista. Pentru ca limfedemul, desi este o afectiune cronica, poate fi gestionat eficient daca este depistat devreme si tratat corect.

Ce este limfedemul

Limfedemul este o acumulare anormala de lichid bogat in proteine (limfa) in tesuturile subcutanate, care produce umflarea cronica a unei regiuni a corpului – in cazul cancerului de san, de obicei bratul, mana, degetele sau chiar peretele toracic de pe partea operata.

Pentru a intelege de ce apare, trebuie sa stii cateva lucruri despre sistemul limfatic:

  • Vasele limfatice sunt o retea de canale subtiri care colecteaza lichidul interstential (limfa) din tesuturi si il transporta inapoi in circulatia sanguina
  • Ganglionii limfatici sunt mici statii de filtrare care curata limfa de bacterii, celule moarte si – in contextul cancerului – de celule tumorale
  • In zona axilei exista 20-40 de ganglioni limfatici care dreneza limfa din brat, san, peretele toracic si parte din spate
  • Cand acesti ganglioni sunt indepartati chirurgical sau distrusi prin radioterapie, capacitatea de drenaj limfatic scade

Rezultatul: limfa se acumuleaza in tesuturi, producand edemul. Initial, corpul compenseaza – de aceea limfedemul poate aparea la luni sau chiar ani dupa tratament. Dar cand capacitatea de compensare este depasita (prin infectie, efort excesiv, caldura sau pur si simplu prin trecerea timpului), limfedemul devine clinic evident.

Important de stiut

Limfedemul nu este un semn ca cancerul a revenit. Este o consecinta a tratamentului, nu a bolii. Daca observi umflarea bratului, nu intra in panica – dar consulta medicul cat mai curand.

Factori de risc pentru limfedem dupa cancer de san

Nu toate pacientele tratate pentru cancer de san dezvolta limfedem. Riscul depinde de mai multi factori, unii legati de tratament, altii de pacient:

Factori legati de tratament

  • Disectia axilara completa (ALND) – cel mai important factor de risc. Indepartarea a 10-30 de ganglioni axilari creste riscul de limfedem la 20-25%. Studiul ALMANAC (PMID: 17227149) a demonstrat ca disectia axilara produce limfedem de 4 ori mai frecvent decat biopsia ganglionului santinela (SNB)
  • Biopsia ganglionului santinela (SNB) – risc mult mai mic (5-8%), dar nu zero
  • Radioterapia axilara – creste riscul cu inca 5-10%, mai ales in combinatie cu disectia axilara
  • Numarul de ganglioni excizati – cu cat se indeparteaza mai multi ganglioni, cu atat riscul creste

Studiul ACOSOG Z0011 (PMID: 21304082) a schimbat practica chirurgicala: pacientele cu 1-2 ganglioni santinela pozitivi nu mai necesita obligatoriu disectie axilara completa. Acest lucru a redus semnificativ incidenta limfedemului la multe paciente.

Factori legati de pacient

  • Obezitatea (IMC peste 30) – unul dintre cei mai importanti factori de risc modificabili. Studiile arata ca fiecare crestere a IMC cu 5 unitati creste riscul de limfedem cu 20-30%
  • Infectiile (celulita) – fiecare episod de celulita la nivelul bratului afectat dauneaza si mai mult vaselor limfatice, crescand riscul si severitatea limfedemului
  • Varsta inaintata – mecanismele compensatorii ale sistemului limfatic scad odata cu varsta
  • Stilul de viata sedentar – miscarea ajuta la pomparea limfei prin vasele limfatice
  • Comorbiditati vasculare – insuficienta venoasa, boala arteriala periferica

Ce poti controla

Desi nu poti schimba tipul de operatie pe care l-ai avut, poti influenta semnificativ riscul de limfedem prin: mentinerea unei greutati corporale sanatoase, exercitii fizice regulate, ingrijirea atenta a pielii si evitarea infectiilor.

Stadiile limfedemului (clasificarea ISL)

Societatea Internationala de Limfologie (ISL) clasifica limfedemul in 4 stadii, de la subclinic la sever. Aceasta clasificare este importanta pentru ca ghideaza tratamentul:

Stadiul Descriere Caracteristici
Stadiul 0 (subclinic) Drenajul limfatic este afectat, dar nu exista edem vizibil Detectabil doar prin bioimpedanta sau limfoscintigrafie. Poate dura luni sau ani inainte de a progresa
Stadiul I (reversibil) Edem moale care lasa godeu la apasare Se amelioreaza cu elevarea bratului. Tesutul nu este inca fibrozat
Stadiul II (spontan ireversibil) Edem ferm care nu se reduce complet la elevare Fibroza tesutului subcutanat. Godeul dispare pe masura ce fibroza avanseaza
Stadiul III (elefantiazis) Edem sever cu modificari cutanate Piele ingrosata, papilomatoza, hiperkeratoza. Episoade frecvente de celulita

Detectia in stadiul 0 (subclinic) este ideala, pentru ca permite initierea tratamentului inainte ca edemul sa devina vizibil. Aici intervine bioimpedanta spectroscopica (L-Dex) – o metoda neinvaziva care masoara raportul de lichid extracelular dintre cele doua brate. O crestere a scorului L-Dex cu mai mult de 10 unitati fata de valoarea preoperatorie semnaleaza limfedem subclinic si justifica initierea compresiei.

Cum se diagnosticheaza limfedemul

Diagnosticul limfedemului se bazeaza pe o combinatie de examen clinic si investigatii obiective:

Examenul clinic

  • Inspectia vizuala – asimetria bratelor, modificari cutanate, conturul umflat al degetelor
  • Palparea – consistenta edemului (moale = stadiu precoce, ferm = fibroza), semnul godeului
  • Semnul Stemmer – imposibilitatea de a prinde un pliu de piele la baza degetului 2 al mainii; daca este pozitiv, confirma limfedem

Masurarea circumferintei membrelor

Se masoara circumferinta bratelor la mai multe niveluri (mana, incheietura, antebrat la 10 cm si 20 cm sub cot, brat la 10 cm si 20 cm deasupra cotului). O diferenta de peste 2 cm fata de bratul contralateral la orice nivel este considerata semnificativa. Se calculeaza si volumul total al bratului prin formula trunchiurilor de con.

Bioimpedanta spectroscopica (L-Dex)

Aceasta metoda masoara rezistenta electrica a tesuturilor, care se modifica proportional cu cantitatea de lichid extracelular. Este rapida (sub 5 minute), neinvaziva, reproductibila si foarte sensibila – poate detecta limfedemul subclinic cu luni inainte de aparitia edemului clinic. Valoarea preoperatorie serveste ca referinta individuala.

Limfoscintigrafia

Este standardul de aur imagistic pentru evaluarea sistemului limfatic. Se injecteaza un trasor radioactiv (technetiu-99m) subcutanat la nivelul mainii si se urmareste tranzitul acestuia prin vasele limfatice pe o gamma-camera. Arata daca exista obstructie, reflux dermal sau trasee colaterale. Este utila mai ales pentru planificarea chirurgiei.

Fluoroscopia cu verde de indocianina (ICG)

O metoda mai noua, utilizata tot mai mult in practica clinica. Se injecteaza verde de indocianina subcutanat si se vizualizeaza fluorescenta in infrarosu, care evidentiaza vasele limfatice superficiale in timp real. Este deosebit de utila pentru a cartografia vasele limfatice functionale inainte de anastomoza limfovenosa (LVA) si pentru a evalua severitatea limfedemului (pattern linear = stadiu precoce, pattern stardust = stadiu avansat).

Prevenirea limfedemului

Prevenirea este cel mai eficient tratament al limfedemului. Odata instalat, limfedemul este o afectiune cronica ce necesita management pe termen lung. De aceea, strategiile de prevenire sunt esentiale.

Modelul de supraveghere prospectiva

Cea mai eficienta abordare este monitorizarea regulata a tuturor pacientelor care au suferit tratament axilar (chirurgie si/sau radioterapie). Aceasta include:

  • Masurare preoperatorie de referinta (circumferinta sau bioimpedanta)
  • Masurari la fiecare 3-6 luni in primii 2-3 ani postoperator
  • Masurari anuale ulterior
  • Initierea imediata a compresiei la detectarea limfedemului subclinic (stadiul 0)

Studiile au demonstrat ca modelul de supraveghere prospectiva reduce rata de progresie la limfedem clinic de la 36% la sub 5%, pentru ca permite interventia intr-un stadiu in care tratamentul conservator este mult mai eficient (Stout et al., PMID: 22466029).

Exercitiul fizic

Mult timp, pacientele au fost sfatuite sa isi protejeze bratul si sa evite exercitiile fizice. Aceasta recomandare s-a dovedit gresita. Studiul PAL (PMID: 20940464) – Physical Activity and Lymphedema – a fost un trial randomizat care a demonstrat ca exercitiile fizice cu greutati, introduse progresiv, nu cresc riscul de limfedem si chiar pot reduce numarul de exacerbari la pacientele care deja aveau limfedem.

Recomandarile actuale sunt:

  • Incepe exercitiile progresiv, cu greutati mici, crescand treptat
  • Activitate fizica aerobica moderata (mers pe jos, inot, bicicleta) – minimum 150 de minute pe saptamana
  • Exercitii de rezistenta 2-3 ori pe saptamana, cu supravegherea unui kinetoterapeut specializat in primele saptamani
  • Poarta maneca compresiva in timpul exercitiului daca ai deja limfedem sau risc crescut

Managementul greutatii

Obezitatea este unul dintre putinii factori de risc modificabili. Studiile arata ca pierderea in greutate reduce semnificativ volumul bratului afectat la pacientele supraponderale cu limfedem. Un IMC sub 25 este idealul, dar orice reducere ponderala este benefica.

Ingrijirea pielii

  • Hidrateaza pielea zilnic cu o crema cu pH neutru
  • Protejeaza-te impotriva ranilor, arsurilor solare si muscaturilor de insecte
  • Trateaza imediat orice rana sau ragada – dezinfecteaza si aplica un pansament
  • Evita manichiura agresiva care poate produce microrani

Calatoriile cu avionul: mit sau realitate?

Exista un mit foarte raspandit ca zborul cu avionul provoaca sau agraveaza limfedemul din cauza presiunii atmosferice reduse in cabina. Dovezile stiintifice sunt mixte si in mare parte linistritoare. Un studiu prospectiv (Kilbreath et al., PMID: 27183497) nu a gasit o asociere semnificativa intre calatoriile aeriene si aparitia limfedemului. Cu toate acestea, masurile de precautie sunt rezonabile: poarta maneca compresiva in timpul zborurilor lungi, hidrateaza-te adecvat si fa exercitii de mobilizare a bratului la fiecare ora.

Terapia decongestiva completa (CDT)

Terapia decongestiva completa (Complete Decongestive Therapy – CDT) este standardul de aur in tratamentul limfedemului. Include 4 componente inseparabile, aplicate in doua faze:

Cele 4 componente ale CDT

1. Drenajul limfatic manual (MLD)

Este o tehnica de masaj foarte bland, cu presiuni de 30-40 mmHg (ca greutatea unei monede), care stimuleaza contractia vaselor limfatice si directioneaza limfa spre trasee de drenaj alternative, ocolind zona obstruata. Se incepe de la regiunile sanatoase (gat, trunk) si se avanseaza treptat spre zona afectata, deschizand caile de drenaj inainte de a deplasa lichidul. Nu seamana cu masajul clasic – presiunile puternice sunt contraindicate in limfedem.

2. Bandajarea compresiva multistart

Dupa fiecare sedinta de drenaj limfatic, bratul este infasurat cu bandaje cu elasticitate scazuta (short-stretch), aplicate in mai multe straturi, cu o presiune graduala (mai mare distal, mai mica proximal). Aceste bandaje mentin reducerea de volum obtinuta prin MLD si creaza o presiune de lucru crescuta in timpul miscarii, pompand activ limfa.

3. Exercitii decongestive

Exercitii specifice, efectuate cu bandajul compresiv aplicat, care activeaza pompa musculara a bratului. Contractiile musculare impotriva rezistentei bandajului creeaza variatii de presiune care ajuta la propulsia limfei. Includ miscari de flexie-extensie a degetelor, incheieturii, cotului si umarului, efectuate lent si controlat.

4. Ingrijirea pielii

Pielea limfedemului este fragila si predispusa la infectii. Hidratarea zilnica, mentinerea integritatii cutanate si tratamentul prompt al oricarei leziuni sunt esentiale pentru prevenirea celulitei – care ar agrava limfedemul.

Fazele tratamentului CDT

Faza 1 – Intensiva (2-4 saptamani)

Sedinte zilnice (5 pe saptamana) de drenaj limfatic manual + bandajare compresiva + exercitii. Obiectivul: reducerea maxima a volumului bratului. In aceasta faza, reducerile de volum pot fi de 40-60%. Durata depinde de severitatea limfedemului.

Faza 2 – Mentinere (pe termen lung)

Pacienta trece de la bandaje la o maneca compresiva elastica (clasa 2 sau 3, pe masura), pe care o poarta zilnic. Continua exercitiile si ingrijirea pielii acasa. Sedinte periodice de drenaj limfatic (de la saptamanal la lunar). Auto-drenajul limfatic este invatat si practicat zilnic de catre pacienta.

Succesul pe termen lung al CDT depinde in mare masura de aderenta pacientei la faza de mentinere. Studiile arata ca pacientele care poarta maneca compresiva zilnic si fac exercitii regulate mentin reducerile obtinute in faza intensiva, in timp ce cele care abandoneaza compresia revin la volumul initial in cateva luni.

Exercitii si activitate fizica

Activitatea fizica este una dintre cele mai importante arme impotriva limfedemului – atat pentru prevenire, cat si pentru tratament. Dar tipul si intensitatea exercitiului conteaza.

Exercitii de rezistenta progresiva

Studiul landmark al lui Schmitz et al. (PMID: 19667264), publicat in New England Journal of Medicine, a fost un trial randomizat pe 141 de supravietuitoare de cancer de san cu limfedem care a demonstrat ca antrenamentul cu greutati, introdus lent si progresiv, este sigur si reduce numarul de exacerbari ale limfedemului cu 50%. Protocolul includea:

  • Inceput cu greutati foarte mici (0.5 kg) si crestere la fiecare 2 saptamani
  • Maneca compresiva purtata in timpul exercitiului
  • Monitorizarea volumului bratului la fiecare 2 saptamani
  • Oprirea cresterii greutatii daca volumul bratului creste cu peste 5%
  • Supraveghere de catre kinetoterapeut specializat in primele 13 saptamani

Mesajul cheie: nu evita exercitiul de teama ca vei agrava limfedemul. Sedentarismul este mai daunator decat exercitiul progresiv supravegheat.

Yoga

Yoga combina miscari blande, stretching si respiratie controlata, toate benefice pentru drenajul limfatic. Studiile preliminare sugereaza beneficii asupra volumului bratului, calitatii vietii si stresului. Evita pozitiile care exercita presiune excesiva pe brat (planking, pozitii pe maini) si alege un instructor informat despre limfedem.

Inotul

Inotul este considerat unul dintre cele mai bune exercitii pentru pacientele cu limfedem. Presiunea hidrostatica a apei actioneaza ca un bandaj compresiv natural, miscarea este blanda pentru articulatii, iar pozitia orizontala faciliteaza drenajul. Studiul lui Johansson et al. (2013) a aratat reduceri semnificative ale volumului bratului la pacientele care au practicat inotul regulat.

Tratamente chirurgicale pentru limfedem

Cand terapia decongestiva completa nu reuseste sa controleze adecvat limfedemul sau cand boala progreseaza in ciuda tratamentului conservator, chirurgia poate fi o optiune. Optiunile chirurgicale se impart in doua categorii: fiziologice (care restabilesc drenajul limfatic) si reductive (care reduc volumul excesiv).

Anastomoza limfovenosa (LVA)

Este o procedura microchirurgicala supermicroscopica (sub microscop cu marire 20-40x) in care vasele limfatice functionale sunt conectate direct la venule mici, creand un bypass care permite limfei sa se scurga direct in circulatia venoasa, ocolind obstructia ganglionara. Vasele anastomozate au un diametru de 0.3-0.8 mm.

  • Indicatie: limfedem stadiul I-II (cand vasele limfatice sunt inca functionale)
  • Avantaje: procedura minim invaziva, anestezie locala, externare in aceeasi zi
  • Rezultate: reducerea volumului cu 30-60%, reducerea nevoii de compresie la unele paciente (Chang et al., PMID: 24165612)
  • Cartografierea preoperatorie cu ICG este esentiala pentru a identifica vasele limfatice functionale

Transferul vascularizat de ganglioni limfatici (VLNT)

In aceasta procedura, un grup de ganglioni limfatici sanatoasi (de obicei de la nivel inghinosuperficial, submentonier sau omental) este transferat cu pediculul vascular (artera si vena) la nivelul axilei sau al bratului, unde sunt conectati microchirurgical la vasele receptoare. Ganglionii transferati actioneaza ca o pompa care atrage si drenaza limfa acumulata.

  • Indicatie: limfedem stadiul II-III, dupa esecul CDT, cand LVA nu este fezabila
  • Avantaje: poate fi combinat cu reconstructia mamara (DIEP flap + VLNT)
  • Riscuri: limfedem iatrogen la locul donator (risc scazut cu selectia atenta a sitului donor)
  • Rezultate: ameliorare semnificativa la 60-80% din paciente

Liposuctia (tehnica Brorson)

Cand limfedemul este de lunga durata, lichidul limfatic este inlocuit treptat de tesut adipos (gras), care nu raspunde la compresia sau drenajul limfatic. In aceasta situatie, liposuctia controlata (tehnica dezvoltata de profesorul Hakan Brorson din Suedia) poate reduce volumul bratului cu pana la 100% din excesul de volum (Brorson, PMID: 26372689).

  • Indicatie: limfedem cronic cu componenta predominant adipoasa (stadiul II tardiv)
  • Obligatoriu: compresie permanenta post-procedura (maneca compresiva 24/24 ore) – altfel, volumul revine
  • Rezultate: reducerea completa a excesului de volum la pacientele compliante cu compresia
  • Selectia pacientelor: este cruciala – tehnica functioneaza doar daca componenta lichidiana a fost deja tratata prin CDT

Managementul zilnic al limfedemului

Limfedemul este o afectiune cronica, iar gestionarea lui eficienta presupune integrarea unor obiceiuri simple in rutina zilnica:

Maneca compresiva

  • Poart-o zilnic, de la trezire pana la culcare (sau 24/24 ore dupa liposuctie)
  • Alege clasa de compresie recomandata de terapeut (de obicei clasa 2: 23-32 mmHg sau clasa 3: 34-46 mmHg)
  • Manecile pe masura (custom-made) ofera o potrivire superioara celor gata confectionate
  • Inlocuieste maneca la fiecare 4-6 luni, cand elasticitatea scade
  • Include si manusa compresiva daca mana si degetele sunt afectate

Ingrijirea pielii

  • Hidrateaza pielea zilnic cu o crema fara parfum, cu pH neutru
  • Examineaza pielea zilnic pentru crapaturi, inrosiri sau semne de infectie
  • Poarta manusi de protectie la gradinarit, gatit sau curatenie
  • Foloseste repelent impotriva insectelor vara
  • Aplica protectie solara pe bratul afectat

Semnele de alarma: celulita

Cand sa mergi la urgente

Celulita (infectia pielii) la bratul cu limfedem este o urgenta medicala. Semnele includ: roseata difuza care se extinde rapid, caldura locala, durere, febra peste 38.5 grade C si frisoane. Trateaza imediat cu antibiotice (de obicei amoxicilina-acid clavulanic sau cefalexina). Fiecare episod de celulita agraveaza ireversibil limfedemul, de aceea prevenirea este cruciala.

Cazuri clinice

Caz clinic 1: Detectie precoce + CDT

Ana, 48 de ani, a fost operata de cancer de san stadiul IIA cu mastectomie si disectie axilara (18 ganglioni excizati), urmata de chimioterapie AC-T si radioterapie. La controlul de 6 luni, nu avea edem vizibil, dar masurarea cu bioimpedanta (L-Dex) a aratat o crestere de 12 unitati fata de valoarea preoperatorie – limfedem subclinic (stadiul 0). Am initiat imediat compresie cu maneca elastica clasa 2 si exercitii decongestive. La controlul de la 12 luni, scorul L-Dex s-a normalizat, iar la 3 ani postoperator, Ana nu a dezvoltat limfedem clinic. Detectia precoce i-a evitat luni de tratament intensiv.

Caz clinic 2: Limfedem avansat + LVA

Elena, 55 de ani, a fost tratata pentru cancer de san cu 4 ani in urma (mastectomie + disectie axilara + radioterapie). A dezvoltat limfedem de brat stadiul II la 2 ani postoperator, dar nu a urmat tratament decongestiv. Bratul drept avea un exces de volum de 35% fata de bratul stang, cu fibroza subcutanata. Am initiat CDT intensiv (4 saptamani de drenaj limfatic zilnic + bandajare compresiva), obtinand o reducere de 45% din excesul de volum. Dupa stabilizare cu maneca compresiva timp de 6 luni, a fost evaluata pentru chirurgie. Fluoroscopia ICG a aratat vase limfatice functionale la nivelul antebratului (pattern linear). A fost efectuata anastomoza limfovenosa (LVA) cu 3 anastomoze la nivelul antebratului. La 12 luni post-LVA, excesul de volum s-a redus la 10%, iar Elena poarta maneca compresiva doar in timpul exercitiului si in zile calduroase.

Caz clinic 3: Prevenire prin exercitiu fizic

Maria, 42 de ani, a fost operata de cancer de san cu conservarea sanului si disectie axilara (12 ganglioni excizati). Dupa finalizarea radioterapiei, a fost consiliata despre riscul de limfedem si a inceput un program de exercitii progresive: mai intai kinetoterapie specializata timp de 3 luni, apoi s-a inscris la un grup de inot de 3 ori pe saptamana si a inceput antrenamente cu greutati, crescand treptat de la 0.5 kg la 5 kg pe parcursul a 6 luni. Purta maneca compresiva in timpul exercitiului. La 4 ani postoperator, Maria nu a dezvoltat limfedem, are o forta musculara excelenta in bratul operat si o calitate a vietii comparabila cu cea dinainte de diagnostic. Exercitiul fizic regulat nu i-a provocat limfedem – dimpotriva, a contribuit la prevenirea lui.

Intrebari frecvente

Limfedemul se vindeca complet?

Limfedemul este considerat o afectiune cronica – odata ce sistemul limfatic este afectat, nu se regenereaza complet. Insa, cu tratament adecvat (CDT, compresie, exercitii), simptomele pot fi controlate excelent, iar volumul bratului poate fi mentinut aproape de normal. Detectia precoce (stadiul 0) este cheia: la pacientele la care limfedemul subclinic este depistat si tratat imediat, progresia catre limfedem clinic poate fi prevenita.

Pot face injectii sau recoltari de sange pe bratul operat?

Recomandarea traditionala de a evita punctionarea bratului de pe partea operata se bazeaza pe precautie, nu pe dovezi solide. Studiile recente nu au gasit o asociere clara intre punctiile venoase si dezvoltarea limfedemului. Cu toate acestea, ca masura de prudenta, este preferat sa se foloseasca bratul neafectat sau alt sit de punctie cand este posibil. In niciun caz, teama de limfedem nu trebuie sa impiedice un tratament intravenos sau o recoltare necesara.

Cat dureaza tratamentul CDT?

Faza intensiva dureaza de obicei 2-4 saptamani (sedinte zilnice, 5 pe saptamana). Faza de mentinere este pe termen nelimitat – include purtarea zilnica a manecii compresive, exercitii si ingrijirea pielii. Sedintele de drenaj limfatic in faza de mentinere pot fi saptamanale, bisaptamanale sau lunare, in functie de raspunsul individual. Multi terapeuti recomanda si perioade de recapturare (1-2 saptamani de CDT intensiv) de 1-2 ori pe an.

Pot face sport daca am limfedem?

Da, absolut! Studiile Schmitz (PMID: 19667264) si PAL (PMID: 20940464) au demonstrat clar ca exercitiile fizice, inclusiv antrenamentele cu greutati, sunt sigure si benefice pentru pacientele cu limfedem, cu conditia sa fie introduse progresiv si sa fie purtata maneca compresiva. Inotul, mersul pe jos, yoga, ciclismul si chiar dragon boat (canotaj) sunt recomandate. Evita doar exercitiile care provoaca durere acuta sau umflarea brusca a bratului.

Cine face tratamentul CDT?

Tratamentul CDT este efectuat de un kinetoterapeut (fizioterapeut) specializat in limfologie, care a urmat o formare specifica de minimum 135 de ore. In Romania, numarul de terapeuti certificati este in crestere, dar inca insuficient. Cere recomandari de la medicul oncolog sau chirurg, sau contacteaza asociatiile de pacienti cu limfedem. Este important ca terapeutul sa aiba experienta cu limfedemul post-cancer, nu doar cu limfedemul primar.

Pompa de presoterapie (compresie pneumatica) inlocuieste CDT?

Nu. Pompa de presoterapie (compresie pneumatica intermitenta) poate fi un adjuvant util, dar nu inlocuieste CDT. Folosita singura, fara drenaj limfatic manual prealabil, poate impinge lichidul din brat spre trunk fara sa deschida caile de drenaj, ceea ce poate agrava edemul la nivelul trunkului sau al sanului. Daca medicul recomanda pompa de presoterapie, aceasta trebuie integrata intr-un program CDT complet, nu folosita izolat.

Cand ar trebui sa consult un chirurg pentru limfedem?

Consulta un chirurg specializat in microchirurgie limfatica daca: (1) CDT nu reuseste sa controleze adecvat limfedemul dupa 6-12 luni de tratament corect; (2) ai episoade frecvente de celulita in ciuda masurilor preventive; (3) limfedemul progreseaza in ciuda tratamentului conservator; (4) calitatea vietii este semnificativ afectata. Ideal, evaluarea chirurgicala ar trebui facuta cat mai devreme (stadiile I-II), cand optiunile fiziologice (LVA, VLNT) au cele mai bune rezultate.

Articole recomandate

Daca ai fost tratata pentru cancer de san si observi umflarea bratului, daca ai deja limfedem si vrei o evaluare chirurgicala, sau daca vrei sa discuti despre strategii de prevenire, programeaza o consultatie. Impreuna putem gasi solutia potrivita pentru tine.

Bibliografie

  1. Mansel RE, Fallowfield L, Kissin M, et al. Randomized multicenter trial of sentinel node biopsy versus standard axillary treatment in operable breast cancer: the ALMANAC Trial. J Natl Cancer Inst. 2006;98(9):599-609. PMID: 17227149
  2. Giuliano AE, Hunt KK, Ballman KV, et al. Axillary dissection vs no axillary dissection in women with invasive breast cancer and sentinel node metastasis: a randomized clinical trial (ACOSOG Z0011). JAMA. 2011;305(6):569-575. PMID: 21304082
  3. Schmitz KH, Ahmed RL, Troxel AB, et al. Weight lifting in women with breast-cancer-related lymphedema. N Engl J Med. 2009;361(7):664-673. PMID: 19667264
  4. Schmitz KH, Troxel AB, Dean LT, et al. Physical Activity and Lymphedema (the PAL trial): assessing the safety of progressive strength training in breast cancer survivors. Contemp Clin Trials. 2010;31(6):515-524. PMID: 20940464
  5. DiSipio T, Rye S, Newman B, Hayes S. Incidence of unilateral arm lymphoedema after breast cancer: a systematic review and meta-analysis. Lancet Oncol. 2013;14(6):500-515. PMID: 23540561
  6. Brorson H. Liposuction in lymphedema treatment. J Reconstr Microsurg. 2016;32(1):56-65. PMID: 26372689
  7. Chang DW, Suami H, Skoracki R. A prospective analysis of 100 consecutive lymphovenous bypass cases for treatment of extremity lymphedema. Plast Reconstr Surg. 2013;132(5):1305-1314. PMID: 24165612
  8. Stout NL, Pfalzer LA, Springer B, et al. Breast cancer-related lymphedema: comparing direct costs of a prospective surveillance model and a traditional model of care. Phys Ther. 2012;92(7):884-907. PMID: 22466029
  9. International Society of Lymphology (ISL). The diagnosis and treatment of peripheral lymphedema: 2020 Consensus Document. Lymphology. 2020;53(1):3-19. PMID: 32521126
  10. Kilbreath SL, Refshauge KM, Beith JM, et al. Risk factors for lymphoedema in women with breast cancer: a large prospective cohort. Breast. 2016;28:29-36. PMID: 27183497

Distribuie articolul

Dr. Vlad Braga - Chirurg Specialist

Dr. Vlad Braga

Chirurg Specialist

Medic specialist chirurgie generală cu peste 10 ani experiență în chirurgie oncologică și minim invazivă.

Ai nevoie de o consultație?

Programează o întâlnire pentru o evaluare personalizată.

Distribuie articolul:

Întrebări frecvente

Limfedemul dupa cancer de san – prevenire, diagnostic, tratament | Dr. Vlad Braga