Stilul de viață după tratamentul cancerului mamar – ghid complet pentru sănătate pe termen lung

Cancerul mamar nu se încheie odată cu ultima cură de tratament. După finalizarea tratamentului oncologic începe perioada de supraviețuire (survivorship), în care accentul se mută nu doar pe monitorizarea recidivei, ci și pe reducerea factorilor de risc modificabili, pentru a îmbunătăți calitatea vieții și prognosticul pe termen lung.

Studiile recente arată că acest moment poate fi folosit ca o adevărată „fereastră de oportunitate" pentru adoptarea unui stil de viață sănătos. Nu e vorba de promisiuni magice sau de „diete anti-cancer" fără fundament. E vorba de modificări concrete, susținute de ghidurile internaționale ESMO, ASCO și NCCN.

Ce arată datele recente despre stilul de viață

Un studiu publicat în 2025 în revista The Breast a analizat comportamentele legate de stilul de viață ale supraviețuitoarelor de cancer mamar. Rezultatele sunt relevante:

• 66% aveau un indice de masă corporală (IMC) peste 25 kg/m²
• 19% prezentau un nivel scăzut de activitate fizică
• 39% raportau un consum crescut de alcool
• 5% erau fumătoare active

Deși peste 80% dintre paciente știau că stilul de viață influențează riscul de recidivă, doar o mică parte primiseră recomandări concrete în timpul consultațiilor oncologice. Acest decalaj – între ce știm și ce facem – e exact locul unde putem interveni.

Greutatea corporală

Excesul ponderal este asociat cu un risc crescut de recidivă, în special în formele hormonosensibile, prin mecanisme hormonale și inflamatorii. De ce contează?

• Țesutul adipos produce estrogeni – relevant mai ales pentru tumorile hormonosensibile
• Obezitatea menține un nivel crescut de inflamație cronică în organism
• Studiile arată că femeile cu exces ponderal au risc mai mare de recidivă și de deces prin cancer mamar

Menținerea unei greutăți normale după cancerul mamar are un impact benefic și asupra sănătății cardiovasculare și metabolice.

Alimentația

Trebuie să fiu sincer: nu există „dieta anti-cancer". Nu există aliment magic care să prevină recidiva. Dar asta nu înseamnă că alimentația nu contează – dimpotrivă.

Recomandările din ghidurile ESMO 2022, ASCO 2023 și NCCN 2025 subliniază importanța unei alimentații echilibrate, bazate pe:

• Consum crescut de fructe, legume, cereale integrale și pește
• Limitarea alimentelor ultraprocesate, a zaharurilor și grăsimilor saturate
• Reducerea aportului de carne roșie și alcool

Dietele inspirate din modelul mediteranean s-au asociat cu o calitate mai bună a vieții și o aderență crescută la tratament.

Suplimentele alimentare? În general, nu sunt recomandate dacă nu există o deficiență confirmată. Vitamina D poate fi o excepție – discutați cu medicul despre dozare.

Activitatea fizică – esențială după tratament

Exercițiul fizic regulat este o componentă esențială a îngrijirii post-tratament. Studiile arată că activitatea fizică:

• Reduce oboseala și îmbunătățește tonusul psihic
• Crește capacitatea fizică și masa musculară
• Este asociată cu o reducere a riscului de recidivă și o supraviețuire globală mai bună

Ghidurile internaționale recomandă:

• 150–300 minute/săptămână de activitate aerobă moderată
• 2 sesiuni pe săptămână de exerciții de forță

Activitățile pot include mersul rapid, înotul, ciclismul sau exercițiile de rezistență, adaptate la starea generală și la recomandarea medicului curant.

Nu trebuie să începeți cu maraton. Chiar și 10-15 minute de mers pe zi sunt un început bun. Important e să fiți constante.

Renunțarea la fumat

Renunțarea completă la fumat este una dintre cele mai importante decizii pentru sănătatea generală. Chiar și după diagnostic, renunțarea la tutun:

• Scade riscul de recidivă
• Reduce complicațiile chirurgicale
• Scade riscul de alte cancere (pulmonar, de vezică, de col uterin)

Dacă fumați, renunțarea e cel mai important lucru pe care îl puteți face pentru sănătatea dumneavoastră – mai important decât orice supliment sau dietă.

Consumul de alcool

Consumul de alcool, chiar și în cantități moderate, este asociat cu un risc crescut de cancer de sân, iar efectul este dependent de doză.

Recomandarea pentru supraviețuitoarele de cancer mamar: reducerea consumului la minimum sau abstinența completă.

În ciuda acestei legături demonstrate, studiul din 2025 a arătat că doar 1% dintre paciente primiseră consiliere privind reducerea consumului de alcool. Știu că poate părea restrictiv, dar datele sunt clare.

Sprijin multidisciplinar în supraviețuire

Ghidul ESMO Expert Consensus on Cancer Survivorship (2022) recomandă ca fiecare pacient oncologic să beneficieze de o evaluare a stilului de viață și de acces la servicii dedicate:

• Consiliere nutrițională
• Programe de exerciții oncologice
• Suport psihologic
• Servicii de renunțare la fumat și reducere a consumului de alcool

Studiul menționat a evidențiat că 90% dintre medicii oncologi ar fi dispuși să recomande astfel de servicii dacă ar fi disponibile, iar majoritatea pacientelor s-au declarat interesate să participe.

Ce puteți face concret

• Discutați cu medicul despre greutatea ideală și cum să o atingeți
• Cereți o evaluare a nivelului de vitamina D
• Începeți cu 10 minute de mers pe zi și creșteți treptat spre 150-300 minute/săptămână
• Dacă fumați, cereți ajutor pentru renunțare – există programe dedicate
• Reduceți alcoolul sau renunțați complet
• Solicitați acces la consiliere nutrițională și suport psihologic

Concluzie

Tratamentul cancerului mamar nu se oprește la chirurgie, radioterapie sau hormonoterapie. Etapa de supraviețuire este o continuare activă a îngrijirii medicale, în care modificările stilului de viață au un rol major.

O alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, controlul greutății, renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool pot îmbunătăți calitatea vieții și, în unele cazuri, pot influența favorabil evoluția bolii.

Fiecare consultație de control este o ocazie pentru a discuta despre sănătate pe termen lung – nu doar despre boală, ci despre viață după boală.

Bibliografie

1. Maddams J, Utley M, Møller H. Projections of cancer prevalence in the United Kingdom, 2010-2040. Br J Cancer. 2012;107(7):1195–1202. PubMed
2. Cohen DJ et al. Teachable moments and health behavior change. Patient Educ Couns. 2011;85(2):e8–e15. PubMed
3. Steele C, Harrington JM, O'Reilly S. Lifestyle behaviours in breast cancer survivors. The Breast. 2025. DOI
4. Meade E et al. The role of health professionals in health behaviour change. Eur J Oncol Nurs. 2017;28:69–76. PubMed
5. Brown KA. Metabolic pathways in obesity-related breast cancer. Nat Rev Endocrinol. 2021;17(6):350–63. PubMed
6. Goodwin PJ et al. Obesity and breast cancer outcomes. npj Breast Cancer. 2020;6(1). Nature
7. NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology: Breast Cancer, Version 3.2025. NCCN
8. ESMO Expert Consensus Statements on Cancer Survivorship. Ann Oncol. 2022;33(11):1119–33. PubMed
9. ASCO Guidelines on Lifestyle Interventions for Breast Cancer Survivors. J Clin Oncol. 2023;41(8):1349–1362.
10. Porciello G et al. Mediterranean diet and quality of life in cancer survivors. PLoS One. 2020;15(10):e0239803. PubMed
11. Holmes MD et al. Physical activity and survival after breast cancer diagnosis. JAMA. 2005;293(20):2479–86. PubMed
12. McNeely ML et al. Effects of exercise on breast cancer patients. CMAJ. 2006;175(1):34–41. PubMed
13. Wirtz P, Baumann FT. Physical activity and breast cancer. Breast Care. 2018;13(2):92–100. PubMed
14. Nicolas M et al. Smoking cessation in cancer patients. Cancers. 2021;13(10):2423. PubMed
15. White AJ et al. Alcohol consumption and breast cancer. Am J Epidemiol. 2017;186(5):541–9. PubMed
16. Buykx P et al. Public awareness of alcohol and cancer risk. BMC Public Health. 2016;16(1):1194. PubMed
17. Dempsey R, O'Reilly S. Cancer survivorship services. Ir Med J. 2020;113(5):89. PubMed

Pentru un plan personalizat sau întrebări despre recuperare, vă aștept la consultație. Consultați pagina Tratament cancer de sân.