Rezumat rapid: Mamografia este metoda standard de screening pentru cancerul de sân, recomandată tuturor femeilor începând cu vârsta de 40 de ani (sau chiar de la 25-30 de ani în cazul riscului familial crescut). Screening-ul mamografic regulat reduce mortalitatea prin cancer de sân cu 20-40% (Nelson et al., Ann Intern Med, 2016). Mamografia 3D (tomosinteza) crește rata de detecție cu 27-41% față de mamografia 2D clasică, în special la femeile cu sâni denși (Conant et al., JAMA Intern Med, 2019). Rezultatele se clasifică pe scala BI-RADS (0-6), unde BI-RADS 1-2 înseamnă normal/benign, iar BI-RADS 4-5 necesită biopsie. În România, screening-ul organizat la nivel național este încă în faza de implementare, comparativ cu țările din vestul Europei unde programele funcționează de peste 20 de ani.
Cuvântul „mamografie" poate genera un amestec de neliniște și confuzie. Poate ai amânat programarea pentru că ți-e teamă că doare. Poate ai primit un rezultat cu mențiunea „BI-RADS 0" și nu ai înțeles ce înseamnă. Sau poate te întrebi pur și simplu dacă la vârsta ta chiar trebuie să faci una.
Toate aceste întrebări sunt firești. Și merită răspunsuri clare, bazate pe studii medicale, nu pe presupuneri sau informații preluate din surse nesigure.
Mamografia rămâne cel mai important instrument pe care îl avem pentru depistarea precoce a cancerului de sân – și depistarea precoce este, în continuare, cel mai puternic factor care influențează supraviețuirea. Când un cancer mamar este descoperit în stadiul I, rata de supraviețuire la 5 ani depășește 98%. Când este descoperit în stadiul III, scade sub 70%. Diferența o face, de foarte multe ori, un simplu examen de screening.
În acest ghid complet îți voi explica totul despre mamografie: ce este, cum funcționează, care sunt tipurile disponibile, când trebuie să începi, ce înseamnă rezultatele și ce faci dacă primești un rezultat anormal. Voi discuta și despre sânii denși, despre rolul RMN-ului mamar, despre situația screening-ului în România și despre cele mai frecvente mituri care împiedică femeile să se prezinte la control.
Ce este mamografia și cum funcționează
Mamografia este o investigație imagistică a sânilor care folosește doze mici de raze X pentru a crea imagini detaliate ale țesutului mamar. Este principala metodă de screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân, recomandată de toate ghidurile internaționale.
Cum funcționează concret: sânul este plasat pe o placă de suport și este comprimat ușor cu o a doua placă transparentă. Compresia este necesară pentru mai multe motive – subțiază țesutul mamar (ceea ce permite razelor X să treacă mai ușor), separă structurile și reduce doza de radiație necesară. Se realizează de obicei două proiecții pentru fiecare sân: cranio-caudală (de sus în jos) și mediolateral-oblică (din lateral).
Întregul examen durează aproximativ 15-20 de minute, iar compresia efectivă a fiecărui sân durează doar câteva secunde. Doza de radiație este foarte mică – echivalentă cu aproximativ 7 săptămâni de radiație naturală de fond. Pentru context, o radiografie toracică obișnuită expune la o doză similară.
Există două tipuri principale de mamografie în funcție de scop:
- Mamografia de screening – se face periodic la femei fără simptome, cu scopul de a detecta cancerele înainte de a deveni palpabile
- Mamografia diagnostică – se face la femei cu simptome (nodul palpabil, secreție mamelonară, modificări cutanate) sau pentru evaluarea suplimentară a unui rezultat anormal de screening
Mamografia de screening poate detecta tumori de 2-3 mm – mult sub dimensiunea la care ar putea fi simțite la palpare (de obicei peste 10-15 mm). De asemenea, poate identifica microcalcificări – depozite minuscule de calciu care pot fi un semn precoce de cancer in situ. Dacă vrei să afli mai multe despre semnele care te trimit la medic, am discutat detaliat într-un articol dedicat.
Mamografia 2D vs 3D (tomosinteză)
Mamografia convențională (2D) creează o imagine plată a sânului, comprimând toate straturile de țesut într-o singură proiecție. Aceasta funcționează bine pentru multe femei, dar are o limitare importantă: suprapunerea țesuturilor poate masca tumori sau poate crea imagini false care imită un nodul (artefacte de sumare).
Tomosinteza mamară (mamografia 3D) rezolvă parțial această problemă. În loc de o singură expunere, aparatul realizează multiple imagini sub diferite unghiuri, pe un arc de 15-50 de grade. Un computer reconstituie apoi aceste imagini în „felii" subțiri ale sânului, permițând medicului radiolog să examineze țesutul strat cu strat.
Date clinice importante: Un studiu publicat în JAMA Internal Medicine (Conant et al., 2019) pe peste 500.000 de examene mamografice a arătat că tomosinteza, comparativ cu mamografia 2D, a crescut rata de detecție a cancerelor invazive cu 41% și a redus ratele de rechemare fals-pozitivă cu 15%. Beneficiul a fost cel mai pronunțat la femeile cu sâni denși.
Avantajele tomosintezei față de mamografia 2D:
- Detectare superioară – identifică cu 27-41% mai multe cancere invazive
- Mai puține alarme false – reduce rechemările cu 15-30%
- Mai bună la sâni denși – unde mamografia 2D poate rata tumori
- Detectare mai bună a cancerelor mici – sub 10 mm
Dezavantajele relative: doza de radiație este ușor mai mare (deși rămâne în limite de siguranță), timpul de interpretare pentru radiolog este mai lung, iar costul este mai ridicat. În România, tomosinteza este disponibilă în centrele mari de imagistică, dar nu este încă standard în toate laboratoarele.
Când trebuie făcută prima mamografie
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări și, din păcate, nu are un răspuns unic – pentru că ghidurile internaționale diferă ușor între ele. Iată ce recomandă principalele organizații:
| Organizație | Vârsta de start | Frecvență | Vârsta de stop |
|---|---|---|---|
| ACS (American Cancer Society) | 40 de ani (anual 40-54, apoi bianual) | Anual (40-54), apoi la 2 ani | Cât timp speranța de viață > 10 ani |
| USPSTF (US Preventive Services) | 40 de ani | La fiecare 2 ani | 74 de ani |
| ECIBC (European Commission) | 45-50 de ani | La fiecare 2-3 ani | 69-74 de ani |
Ca regulă generală: dacă ai risc mediu (fără antecedente familiale de cancer mamar), prima mamografie ar trebui făcută la 40 de ani. Aceasta este recomandarea majoritară actuală, inclusiv după actualizarea ghidului USPSTF din 2024, care a coborât vârsta de start de la 50 la 40 de ani.
Atenție – risc crescut: Dacă ai o rudă de gradul I (mamă, soră, fiică) diagnosticată cu cancer de sân, screening-ul trebuie să înceapă cu 10 ani înainte de vârsta la care aceasta a fost diagnosticată. De exemplu, dacă mama ta a avut cancer de sân la 42 de ani, prima ta mamografie ar trebui să fie la 32 de ani. Femeile cu mutații BRCA1/BRCA2 sau risc calculat peste 20% pe viață necesită screening cu RMN mamar începând de la 25-30 de ani. Află mai multe despre cancerul de sân ereditar și mutațiile BRCA.
Cât de des trebuie repetată mamografia
Frecvența optimă depinde de vârstă și de nivelul de risc individual:
- 40-54 de ani, risc mediu: Anual sau la 2 ani (discuție individualizată cu medicul)
- 55-74 de ani, risc mediu: La fiecare 2 ani (sau anual, dacă preferi)
- Risc crescut (BRCA, istoric familial): Anual, alternând mamografia cu RMN-ul mamar (la fiecare 6 luni câte o investigație)
- Antecedente de radioterapie toracică (ex. limfom Hodgkin): Anual, de la 25 de ani sau la 8 ani după radioterapie
Studiile pe care se bazează aceste recomandări arată că screening-ul bianual (la 2 ani) reduce mortalitatea prin cancer de sân cu aproximativ 22%, iar screening-ul anual cu aproximativ 36%, în funcție de grupa de vârstă (Nelson et al., Ann Intern Med, 2016). Diferența dintre anual și bianual este mai importantă la femeile sub 50 de ani, unde tumorile tind să crească mai repede.
Clasificarea BI-RADS – ce înseamnă rezultatul mamografiei
Toate rezultatele mamografice sunt clasificate conform sistemului BI-RADS (Breast Imaging Reporting and Data System), dezvoltat de American College of Radiology (ACR). Acest sistem standardizat permite o comunicare clară între medici și o conduită unitară. Dacă ai făcut și o ecografie mamară, aceasta folosește același sistem de clasificare.
| BI-RADS | Semnificație | Conduita recomandată | Probabilitate cancer |
|---|---|---|---|
| 0 | Evaluare incompletă | Investigații suplimentare (ecografie, mamografie suplimentară, RMN) | Nedeterminată |
| 1 | Normal / Negativ | Screening de rutină | Practic 0% |
| 2 | Benign | Screening de rutină | Practic 0% |
| 3 | Probabil benign | Control la 6 luni | < 2% |
| 4A | Suspiciune joasă | Biopsie recomandată | 2-10% |
| 4B | Suspiciune moderată | Biopsie recomandată | 10-50% |
| 4C | Suspiciune ridicată | Biopsie recomandată | 50-95% |
| 5 | Foarte sugestiv pentru malignitate | Biopsie obligatorie | > 95% |
| 6 | Cancer confirmat histologic | Tratament oncologic | 100% |
Ce trebuie să reții: BI-RADS 0 nu înseamnă cancer. Înseamnă pur și simplu că imaginea nu este suficient de clară pentru a trage o concluzie și sunt necesare investigații suplimentare – de obicei o ecografie mamară sau o mamografie cu compresie focală. În majoritatea cazurilor, evaluarea suplimentară arată un rezultat benign.
BI-RADS 4 nu înseamnă automat cancer. Înseamnă că există o imagine care necesită clarificare prin biopsie mamară. La subcategoria 4A (suspiciune joasă), doar 2-10% din biopsii confirmă cancer – adică 90-98% din cazuri se dovedesc a fi benigne.
Pregătirea pentru mamografie
Mamografia nu necesită o pregătire complicată, dar câteva sfaturi practice pot face experiența mai confortabilă și pot asigura imagini de calitate optimă:
- Programează în prima parte a ciclului menstrual (zilele 5-12 după prima zi de menstruație) – sânii sunt mai puțin sensibili și mai puțin denși în această perioadă
- Nu aplica deodorant, antiperspirant, pudră sau cremă pe zona sânilor și axilelor în ziua examenului – particulele metalice pot apărea pe mamografie ca microcalcificări false
- Alege o ținută în două piese – va trebui să te dezbracii doar pe jumătatea superioară
- Evită cofeina cu 1-2 zile înainte dacă ai sâni sensibili – cofeina poate crește sensibilitatea
- Ia un analgezic ușor (ibuprofen sau paracetamol) cu o oră înainte dacă ai avut experiențe anterioare dureroase
- Aduce mamografiile anterioare – comparația cu imaginile vechi este esențială pentru interpretare corectă
Despre durere: Compresia mamară poate fi incomodă, dar pentru majoritatea femeilor nu este dureroasă. Disconfortul durează doar câteva secunde per expunere. Dacă simți durere semnificativă, spune-i tehnicianului – compresia poate fi ajustată. Studiile arată că 6-30% din femei raportează durere la mamografie, dar sub 5% o consideră suficient de severă pentru a refuza examinări viitoare (Nelson et al., 2016).
Sânii denși – de ce contează
Densitatea mamară este, probabil, cel mai important factor de care nu se vorbește suficient în contextul screening-ului mamar. Afectează atât acuratețea mamografiei, cât și riscul de cancer în sine.
Țesutul mamar este format din două componente principale: țesut glandular (dens) și țesut adipos (grăsos). La mamografie, țesutul dens apare alb – exact ca o tumoră. Aceasta înseamnă că un cancer poate fi „ascuns" în țesut dens, ca un fulg de nea pe un fond alb.
Densitatea mamară se clasifică în 4 categorii (ACR):
- A – Predominant adipos (aproximativ 10% din femei)
- B – Densitate scăzută dispersată (aproximativ 40%)
- C – Dens heterogen (aproximativ 40%)
- D – Extrem de dens (aproximativ 10%)
Conform unui studiu pe peste 800.000 de mamografii (Sprague et al., J Natl Cancer Inst, 2014), aproximativ 43% dintre femeile cu vârsta de 40-74 de ani au sâni denși (categoriile C sau D). Aceasta nu e o anomalie – e o variantă normală.
De ce contează densitatea mamară:
- Masking effect: Sensibilitatea mamografiei scade de la aproximativ 85-90% la sâni grăsoși la doar 60-68% la sâni foarte denși
- Risc crescut de cancer: Femeile cu sâni extrem de denși au un risc de 1.5-2 ori mai mare de a dezvolta cancer mamar comparativ cu cele cu sâni predominant adipoși
- Cancere interval: Cancerele diagnosticate între două mamografii de screening sunt mai frecvente la femeile cu sâni denși
Important: Dacă ai sâni denși (categoriile C sau D pe mamografie), discută cu medicul tău despre screening suplimentar. Opțiunile includ: tomosinteza (mamografia 3D), ecografia mamară complementară, sau RMN-ul mamar (în cazul riscului foarte crescut). Studiile arată că adăugarea ecografiei la mamografie la femeile cu sâni denși crește rata de detecție cu 2-4 cancere suplimentare la 1000 de femei examinate (Berg et al., JAMA, 2012).
Caz clinic 1 – Sâni denși și tomosinteză: Maria, 47 de ani, fără antecedente familiale de cancer. Mamografia 2D clasică – BI-RADS 1 (normal), sâni de densitate C (dens heterogen). Medicul ei a recomandat completare cu tomosinteză. Mamografia 3D a evidențiat o opacitate stelată de 8 mm în cadranul supero-extern stâng, invizibilă pe mamografia 2D din cauza suprapunerii țesuturilor dense. Ecografia confirmă un nodul solid hipoecoic, BI-RADS 4B. Biopsia cu ac gros confirmă carcinom ductal invaziv, grad 2, RE+, HER2-. Diagnosticul în stadiul I (T1b) a permis tratament conservator (lumpectomie) cu prognostic excelent. Fără tomosinteză, acest cancer ar fi fost probabil depistat abia la mamografia din anul următor, posibil într-un stadiu mai avansat.
RMN-ul mamar: când este necesar
RMN-ul (rezonanța magnetică nucleară) mamar este cea mai sensibilă metodă de imagistică a sânilor, cu o rată de detecție de peste 95%. Nu folosește radiații ionizante, ci câmpuri magnetice și substanță de contrast (gadoliniu) injectată intravenos. Durata examenului este de aproximativ 30-45 de minute.
RMN-ul mamar nu este recomandat pentru screening de rutină la toate femeile – este prea sensibil (generează multe alarme false) și prea costisitor. Dar în anumite situații este indispensabil:
- Purtătoare de mutații BRCA1/BRCA2 – risc ereditar de cancer mamar, screening anual alternând RMN cu mamografie
- Risc calculat pe viață peste 20% (modele Tyrer-Cuzick sau BRCAPRO)
- Antecedente de radioterapie toracică între 10 și 30 de ani (ex. pentru limfom Hodgkin)
- Evaluarea extensiei tumorale la paciente diagnosticate cu cancer mamar
- Evaluarea răspunsului la chimioterapia neoadjuvantă
- Suspiciune de cancer ocult (metastază axilară fără tumoră primară identificabilă)
- Evaluarea implanturilor mamare – pentru suspiciunea de ruptură
Un studiu important (Berg et al., JAMA, 2012) a arătat că adăugarea RMN-ului la mamografie și ecografie la femeile cu risc crescut a detectat 14.7 cancere suplimentare la 1000 de examene, comparativ cu 4.4 detectate doar de ecografie. Însă RMN-ul a generat și mai multe biopsii fals-pozitive.
Screening-ul mamar în România vs Europa
Diferența dintre România și țările din vestul Europei în ceea ce privește screening-ul cancerului de sân este una dureroasă, dar care trebuie discutată deschis.
| Criteriu | România | Media UE (vest) |
|---|---|---|
| Program național de screening | În implementare (pilot regional) | Funcțional de peste 20 de ani |
| Rata de acoperire la screening | Sub 10-15% (estimat) | 60-80% |
| Stadiul la diagnostic | Peste 50% în stadii avansate (II-IV) | 60-70% în stadii precoce (0-I) |
| Mortalitate cancer de sân | În creștere | În scădere constantă |
| Acces la tomosinteză | Limitat (centre private mari) | Larg disponibilă |
| Cost mamografie de screening | Gratuit în program pilot / 100-250 RON privat | Gratuit prin programul național |
În România, cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei (peste 10.000 de cazuri noi pe an), iar mortalitatea rămâne ridicată comparativ cu media europeană – în mare parte pentru că multe cancere sunt diagnosticate în stadii avansate, când opțiunile terapeutice sunt mai limitate. Poți citi mai multe despre stadiile cancerului de sân și de ce stadializarea contează.
Ce poți face tu concret: nu aștepta invitația la screening – programează-ți singură mamografia, fie în cadrul programelor pilot gratuite (verifică la Direcția de Sănătate Publică din județul tău), fie la un centru de imagistică privat. Costul unei mamografii (100-250 RON) este mic comparativ cu beneficiul unei depistări precoce.
Mituri frecvente despre mamografie
Dezinformarea despre mamografie este una dintre cele mai mari bariere în calea screening-ului. Iată cele mai frecvente mituri și realitatea din spatele lor:
Mitul 1: „Mamografia provoacă cancer din cauza radiațiilor"
Fals. Doza de radiație a unei mamografii este de aproximativ 0.4 mSv – echivalentă cu 7 săptămâni de radiație naturală sau cu un zbor transatlantic. Riscul teoretic de a induce un cancer prin mamografie este estimat la 1 la 100.000 de femei examinate, în timp ce beneficiul depistării precoce previne circa 5-10 decese la 1000 de femei screenate regulat pe o perioadă de 10 ani.
Mitul 2: „Dacă nu am antecedente familiale, nu am nevoie de mamografie"
Fals. Aproximativ 75-80% din cazurile de cancer mamar apar la femei fără antecedente familiale. Istoria familială crește riscul, dar absența ei nu te protejează. Factori precum vârsta, densitatea mamară, stilul de viață și expunerile hormonale contribuie cu toții la risc. Află mai multe despre prevenirea cancerului de sân.
Mitul 3: „Compresia sânilor la mamografie poate provoca ruperea sau răspândirea unui cancer existent"
Fals. Nu există nicio dovadă științifică că compresia mecanică din timpul mamografiei ar putea cauza diseminarea celulelor canceroase. Compresia este temporară (câteva secunde) și necesară pentru obținerea unor imagini clare.
Mitul 4: „Ecografia poate înlocui mamografia"
Parțial adevărat, dar în general fals. Ecografia mamară este un complement excelent, dar nu poate înlocui mamografia la screening. Ecografia nu detectează microcalcificările (semnul precoce al multor cancere in situ), este operator-dependentă și nu are aceeași sensibilitate globală. La femeile sub 35-40 de ani cu sâni foarte denși, ecografia poate fi prima investigație, dar aceasta este o situație particulară.
Mitul 5: „Dacă mamografia e normală, sunt sigură 100% că nu am cancer"
Fals. Mamografia are o sensibilitate generală de 80-87%, ceea ce înseamnă că ratează aproximativ 13-20% din cancere (cancere fals-negative). La femeile cu sâni foarte denși, rata de ratare crește. De aceea, dacă observi un simptom nou (nodul, retracție cutanată, secreție mamelonară sanghinolentă) chiar dacă ai mamografia recentă normală, trebuie să te adresezi medicului fără ezitare.
Mitul 6: „Sunt prea tânără pentru cancer de sân, nu am nevoie de mamografie"
Parțial adevărat, parțial fals. Sub 40 de ani, cancerul de sân este mai rar (sub 5% din cazuri), iar screening-ul de rutină nu este recomandat la risc mediu. Dar la risc crescut (mutații BRCA, istoric familial), screening-ul poate începe de la 25-30 de ani. Și important: dacă ai orice simptom suspect la orice vârstă, investigația este întotdeauna justificată.
Mitul 7: „Mamografia descoperă toate tipurile de cancer de sân"
Fals. Mamografia este mai puțin sensibilă pentru anumite tipuri histologice (carcinom lobular invaziv, de exemplu) și mai puțin eficientă la sâni foarte denși. De aceea, abordarea multimodală (mamografie + ecografie ± RMN) este cea mai eficientă, în funcție de profilul individual de risc.
Caz clinic 2 – BI-RADS 4A care s-a dovedit benign: Elena, 52 de ani, mamografie de screening de rutină. Rezultat: BI-RADS 4A – grup de microcalcificări amorfe în cadranul intern drept. Elena a fost foarte speriată – a citit pe internet că „4 înseamnă cancer". I-am explicat că BI-RADS 4A înseamnă suspiciune joasă (probabilitate de cancer 2-10%) și că este necesară o biopsie mamară stereotactică pentru clarificare. Rezultatul biopsiei: hiperplazie ductală fără atipie – o modificare complet benignă. Elena continuă screening-ul anual, acum cu mai puțină anxietate și cu înțelegerea că BI-RADS 4A nu înseamnă diagnostic de cancer, ci doar necesitatea de a investiga mai departe. Din 10 femei cu BI-RADS 4A, doar 1 are cancer. Celelalte 9 primesc vești bune.
Concluzie
Mamografia nu este perfectă. Poate genera alarme false, poate rata cancere la sâni foarte denși și poate fi incomodă. Dar rămâne, fără discuție, cel mai important instrument pe care îl avem pentru depistarea precoce a cancerului de sân – boala oncologică care afectează cel mai frecvent femeile din întreaga lume.
Datele sunt clare: screening-ul mamografic regulat reduce mortalitatea prin cancer de sân cu 20-40%. Tomosinteza (mamografia 3D) adaugă un plus semnificativ de precizie, în special la femeile cu sâni denși. Iar combinarea mamografiei cu ecografia și, în cazuri selectate, cu RMN-ul mamar poate detecta cancere pe care nicio metodă singură nu le-ar identifica.
Mesajul esențial este simplu: nu amâna mamografia. Indiferent dacă ți-e teamă de durere, de rezultat sau de radiații – beneficiile depășesc cu mult riscurile. Iar dacă primești un rezultat care te neliniștește (BI-RADS 0, 3 sau 4A), nu presupune ce-ar putea fi. Cere explicații, mergi la investigații suplimentare și ia decizii informate alături de medicul tău.
Depistarea precoce salvează vieți. Și depistarea precoce începe cu decizia ta de a te programa la o mamografie.
Dacă ai întrebări despre screening-ul mamar, dacă ai primit un rezultat mamografic care te îngrijorează sau dacă vrei să discuți despre opțiunile tale de monitorizare, programează o consultație. Te pot ajuta să înțelegi ce înseamnă rezultatele tale și care este următorul pas.
Bibliografie
- Nelson HD, Pappas M, Cantor A, et al. Harms of Breast Cancer Screening: Systematic Review to Update the 2009 U.S. Preventive Services Task Force Recommendation. Ann Intern Med. 2016;164(4):256-267. PMID: 26756588
- Nelson HD, Fu R, Cantor A, et al. Effectiveness of Breast Cancer Screening: Systematic Review and Meta-analysis to Update the 2009 U.S. Preventive Services Task Force Recommendation. Ann Intern Med. 2016;164(4):244-255. PMID: 26756464
- Conant EF, Barlow WE, Herschorn SD, et al. Association of Digital Breast Tomosynthesis vs Digital Mammography With Cancer Detection and Recall Rates by Age and Breast Density. JAMA Intern Med. 2019;179(3):382-389. PMID: 30888929
- Siu AL; U.S. Preventive Services Task Force. Screening for Breast Cancer: U.S. Preventive Services Task Force Recommendation Statement. Ann Intern Med. 2016;164(4):279-296. PMID: 26757170
- Oeffinger KC, Fontham ET, Etzioni R, et al. Breast Cancer Screening for Women at Average Risk: 2015 Guideline Update From the American Cancer Society. JAMA. 2015;314(15):1599-1614. PMID: 26462962
- Cardoso F, Kyriakides S, Ohno S, et al. Early breast cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Ann Oncol. 2019;30(8):1194-1220. PMID: 31161190
- Sprague BL, Gangnon RE, Burt V, et al. Prevalence of mammographically dense breasts in the United States. J Natl Cancer Inst. 2014;106(10):dju255. PMID: 25217577
- Berg WA, Zhang Z, Lehrer D, et al. Detection of breast cancer with addition of annual screening ultrasound or a single screening MRI to mammography in women with elevated breast cancer risk. JAMA. 2012;307(13):1394-1404. PMID: 22474203
- European Commission Initiative on Breast Cancer (ECIBC). European Guidelines on Breast Cancer Screening and Diagnosis. healthcare-quality.jrc.ec.europa.eu
- American College of Radiology (ACR). ACR BI-RADS Atlas – Breast Imaging Reporting and Data System. 5th Edition. acr.org/Bi-Rads
