Radioterapia este o componenta esentiala a tratamentului cancerului de san, administrata dupa chirurgia conservatoare (lumpectomie) in aproape toate cazurile si dupa mastectomie la pacientele cu risc crescut de recidiva locala. Meta-analiza EBCTCG (2011, PMID:22019144) a demonstrat ca radioterapia dupa lumpectomie reduce riscul de recidiva locala la 10 ani de la 35% la 19.3% si reduce mortalitatea prin cancer de san cu 3.8% la 15 ani. Studiile START (PMID:18355913) si FAST-Forward (PMID:32580883) au simplificat tratamentul de la 25 de sedinte in 5 saptamani la doar 5 sedinte intr-o saptamana, cu rezultate echivalente. Efectele secundare acute (eritem cutanat, oboseala) sunt temporare, iar cele tardive (fibroza, limfedemul) sunt rare cu tehnicile moderne. La pacientele cu risc foarte scazut (peste 65-70 ani, tumori mici ER+), omiterea radioterapiei poate fi o optiune sigura (studiile CALGB 9343 si PRIME II).
Stiu ca tocmai ai trecut printr-o operatie si ca ideea de a mai face inca un tratament – in fiecare zi, timp de cateva saptamani – poate parea coplesitoare. Poate ti s-a spus ca trebuie sa faci radioterapie si nu stii exact ce presupune. Poate ai auzit de la cineva ca "te arde" sau ca "e foarte greu" si te-ai speriat.
Vreau sa iti spun de la inceput: radioterapia in 2026 este mult diferita de ce era acum 20-30 de ani. Tehnicile moderne sunt precise, sedintele dureaza cateva minute, iar efectele secundare sunt in general gestionabile. In acest articol iti explic tot ce trebuie sa stii – pe baza studiilor clinice de referinta – ca sa poti lua decizii informate si sa stii exact la ce sa te astepti.
Ce vei afla in acest articol
- - Ce este radioterapia si cum functioneaza la nivel celular
- - Cand este necesara dupa lumpectomie si cand dupa mastectomie
- - Tipurile de radioterapie: externa (EBRT), IMRT, boost, iradiere partiala (APBI), brahiterapie
- - Hipofractionarea: cum s-a ajuns de la 5 saptamani la 1 saptamana de tratament
- - Efectele secundare acute si tardive si cum se gestioneaza
- - Radioterapia si reconstructia mamara
- - Cand se poate omite radioterapia in siguranta
- - Cum arata practic o sedinta de radioterapie
Ce este radioterapia si cum functioneaza
Radioterapia utilizeaza radiatii ionizante de energie inalta (de obicei raze X sau fotoni) pentru a distruge celulele canceroase. Mecanismul principal este producerea de leziuni ale ADN-ului celular – in special rupturi dublu-catenare – pe care celulele canceroase nu le pot repara eficient.
Celulele sanatoase au mecanisme de reparare a ADN-ului mult mai eficiente decat celulele tumorale. De aceea, radioterapia se administreaza in fractiuni (doze mici, zilnice) – intre sedinte, celulele sanatoase au timp sa se repare, in timp ce celulele canceroase acumuleaza leziuni letale. Acest principiu se numeste fractionare si sta la baza tuturor schemelor de radioterapie.
Cei 4 R ai radiobiologiei
Eficacitatea radioterapiei se bazeaza pe patru procese biologice: Repararea – celulele sanatoase repara ADN-ul intre sedinte; Redistribuirea – celulele intra in faze ale ciclului celular mai sensibile la radiatii; Reoxigenarea – celulele hipoxice devin mai oxigenate si mai radiosensibile; Repopularea – celulele tumorale se pot inmulti intre sedinte (de aceea durata totala nu trebuie prelungita excesiv).
In practica, fasciculul de radiatii este directionat precis spre zona unde a fost tumora (patul tumoral) si/sau spre intregul san, folosind tehnici de imagistica avansata pentru a proteja inima, plamanii si tesuturile inconjuratoare.
Cand este necesara radioterapia dupa lumpectomie
Dupa chirurgia conservatoare a sanului (lumpectomie / sectorectomie), radioterapia este considerata standard de tratament in aproape toate cazurile. Combinatia lumpectomie + radioterapie ofera aceleasi sanse de supravietuire ca mastectomia totala – aceasta este una dintre cele mai importante concluzii din oncologia mamara moderna.
Dovada principala vine de la meta-analiza EBCTCG din 2011 (Darby et al., Lancet 2011, PMID: 22019144), care a analizat datele individuale de la 10.801 paciente din 17 studii randomizate:
- Recidiva locala la 10 ani: 35.0% fara radioterapie vs 19.3% cu radioterapie (reducere absoluta de 15.7%)
- Mortalitate prin cancer de san la 15 ani: 25.2% vs 21.4% (reducere absoluta de 3.8%)
- Regula practica: pentru fiecare 4 recidive locale prevenite, se salveaza 1 viata
Aceasta meta-analiza a demonstrat ca beneficiul radioterapiei exista la toate categoriile de risc, desi magnitudinea beneficiului absolut variaza – este mai mare la pacientele cu risc crescut de recidiva (tumori mari, ganglioni pozitivi, margini aproape) si mai mic la cele cu risc scazut (tumori mici, ER+, ganglioni negativi).
Cand este necesara radioterapia dupa mastectomie
Dupa mastectomie, radioterapia pe peretele toracic si pe ariile ganglionare regionale este indicata in urmatoarele situatii:
- 4 sau mai multi ganglioni axilari pozitivi – indicatie absoluta
- 1-3 ganglioni axilari pozitivi – beneficiu demonstrat de meta-analiza EBCTCG 2014
- Tumori T3-T4 (peste 5 cm sau cu extensie la peretele toracic/piele)
- Margini pozitive sau foarte apropiate dupa mastectomie
- Invazie limfovasculara extinsa
Meta-analiza EBCTCG din 2014 (EBCTCG, Lancet 2014, PMID: 24656685) a analizat 8135 de paciente cu ganglioni pozitivi dupa mastectomie si a aratat ca radioterapia reduce:
- Recidiva locoregionala: reducere cu doua treimi
- Recidiva generala la 10 ani: reducere cu 10.6% la pacientele cu 1-3 ganglioni pozitivi
- Mortalitate la 20 ani: reducere cu 8.1% la cele cu 1-3 ganglioni pozitivi
Acest studiu a fost un punct de cotitura: a demonstrat ca chiar si pacientele cu doar 1-3 ganglioni pozitivi beneficiaza semnificativ de radioterapie dupa mastectomie – lucru care nu era clar inainte.
Tipurile de radioterapie in cancerul de san
1. Radioterapia externa (EBRT – External Beam Radiation Therapy)
Este cea mai utilizata forma de radioterapie pentru cancerul de san. Un aparat numit accelerator liniar emite fascicule de fotoni care sunt directionate precis spre san sau peretele toracic. Pacienta sta intinsa pe o masa speciala, cu bratul ridicat deasupra capului, si tratamentul dureaza cateva minute per sedinta.
Schema clasica: 50 Gy in 25 de fractiuni, 5 zile pe saptamana, timp de 5 saptamani. Aceasta a fost standardul timp de decenii, dar este inlocuita treptat de schemele hipofractionate (vezi mai jos).
2. Radioterapia cu intensitate modulata (IMRT)
IMRT este o forma avansata de radioterapie externa care moduleaza intensitatea fasciculului in diferite puncte ale campului de iradiere. Avantajul principal: distributie mai uniforma a dozei in intregul san si reducerea "punctelor fierbinti" (zone care primesc doza excesiva). Studiile arata ca IMRT reduce toxicitatea cutanata acuta (eritem sever) cu 30-40% comparativ cu tehnica conventionala bidimensionala.
3. Boost-ul pe patul tumoral
Boost-ul este o doza suplimentara de radiatii administrata tintit pe zona unde a fost tumora (patul tumoral). Se adauga dupa iradierea intregului san si are scopul de a reduce si mai mult riscul de recidiva locala la locul exciziei.
Studiul EORTC 22881-10882 (Bartelink et al., JCO 2007, PMID: 17467848) a aratat ca boost-ul de 16 Gy reduce recidiva locala la 20 ani de la 16.4% la 12% – beneficiul fiind cel mai mare la pacientele sub 50 de ani. La pacientele peste 60 de ani cu margini libere, boost-ul are un beneficiu mai mic si poate fi omis in cazuri selectate.
4. Iradierea partiala accelerata a sanului (APBI)
APBI iradeaza doar zona din jurul patului tumoral, nu intregul san. Este o optiune pentru paciente selectate cu risc scazut – in general: peste 50 de ani, tumori sub 3 cm, ganglioni negativi, margini libere, histologie favorabila.
Studiul IMPORT LOW (Coles et al., Lancet 2017, PMID: 28864035) a demonstrat ca iradierea partiala a sanului la paciente cu risc scazut este non-inferioara iradierii intregului san, cu o rata de recidiva locala de doar 0.5% la 5 ani. In plus, toxicitatea cutanata a fost semnificativ mai mica.
5. Brahiterapia
Brahiterapia presupune plasarea unei surse radioactive direct in interiorul patului tumoral, prin intermediul unui cateter sau aplicator introdus chirurgical. Avantajul: doza de radiatii este foarte concentrata pe zona tinta si scade rapid cu distanta, protejand tesuturile inconjuratoare. Poate fi folosita ca boost sau ca APBI. Dezavantajul: necesita o procedura invaziva si nu este disponibila in toate centrele.
Hipofactionarea: de la 5 saptamani la 1 saptamana
Una dintre cele mai importante evolutii in radioterapia mamara din ultimii 20 de ani este hipofactionarea – administrarea aceleiasi doze biologice eficiente in mai putine sedinte, cu doze per fractiune mai mari.
Studiile START (Standard After Breast Radiotherapy)
Studiul START-B (START Trialists Group, Lancet 2008, PMID: 18355913) a comparat schema clasica (50 Gy/25 fractiuni/5 saptamani) cu o schema hipofactionata (40 Gy/15 fractiuni/3 saptamani). Rezultatele la 10 ani:
- Recidiva locala: echivalenta intre cele doua scheme
- Efecte secundare tardive: mai putine cu schema hipofactionata
- Rezultat cosmetic: similar sau mai bun cu hipofactionarea
Studiul START-A (START Trialists Group, Lancet Oncol 2008, PMID: 18424911) a testat alte scheme hipofractionate si a confirmat ca doza per fractiune de 2.67 Gy (schema 40 Gy/15 fractiuni) este bine tolerata si eficienta.
Dupa publicarea studiilor START, schema de 40 Gy in 15 fractiuni (3 saptamani) a devenit standardul de tratament in Marea Britanie si este adoptata tot mai larg la nivel mondial.
Studiul FAST-Forward: radioterapie in doar 1 saptamana
Studiul FAST-Forward (Brunt et al., Lancet 2020, PMID: 32580883) a mers si mai departe, testand schema ultra-hipofactionata: 26 Gy in 5 fractiuni, o saptamana. Acest studiu randomizat pe 4096 de paciente a aratat:
- Recidiva locala la 5 ani: 1.4% cu 26 Gy/5 fractiuni vs 2.1% cu 40 Gy/15 fractiuni – non-inferioritate confirmata
- Efecte secundare: comparabile intre cele doua scheme
- Confort pentru pacienta: 5 zile de tratament in loc de 15 zile
Ce inseamna asta pentru tine
Daca oncologul tau radiolog iti recomanda radioterapie, in multe centre vei primi tratamentul in doar 5 sedinte pe parcursul unei saptamani, cu rezultate echivalente cu schemele mai lungi de 3 sau 5 saptamani. Aceasta evolutie a fost accelerata de pandemia COVID-19, care a determinat adoptarea rapida a schemelor scurte in toata lumea.
Efectele secundare ale radioterapiei
Efectele secundare ale radioterapiei se impart in doua categorii: acute (apar in timpul sau imediat dupa tratament) si tardive (apar luni sau ani dupa tratament).
Efecte secundare acute
- Eritemul cutanat (radiodermatita) – cel mai frecvent efect. Pielea din zona iradiata devine rosie, ca dupa o expunere prelungita la soare. Apare de obicei dupa saptamana 2-3 de tratament. La majoritatea pacientelor este usor-moderat (grad 1-2). Rar, pot aparea descuamari umede (grad 3), in special in pliurile cutanate (plica submamara). Se trateaza cu creme emoliente si hidratante
- Oboseala (fatigabilitatea) – al doilea cel mai frecvent efect. Apare treptat pe parcursul tratamentului si poate persista 4-6 saptamani dupa finalizare. Este diferita de oboseala normala – pacientele o descriu ca o lipsa de energie persistenta. Exercitiul fizic moderat (mers pe jos 30 min/zi) ajuta paradoxal la ameliorare
- Edemul sanului – uneori sanul iradat devine putin umflat si mai ferm in timpul tratamentului. Se rezolva de obicei in cateva luni
- Disfagia usoara – rar, daca se iradeaza si zona supraclaviculara, poate aparea o usoara dificultate la inghitire, temporara
Efecte secundare tardive
- Fibroza – inlocuirea tesutului normal cu tesut fibros, care face sanul mai ferm si uneori il micsoreaza. Apare la luni-ani dupa tratament, in grade variabile. Tehnicile moderne (IMRT) au redus semnificativ incidenta fibrozei severe
- Limfedemul – umflarea bratului de pe partea operata, cauzata de afectarea drenajului limfatic. Riscul este mai mare cand radioterapia se administreaza si pe axila, in special dupa disectia axilara completa. Poate fi prevenit cu exercitii specifice si fizioterapie
- Pneumonita radica – inflamatia plamanului iradat accidental. Apare la 1-3 luni dupa radioterapie la 1-5% din paciente. Simptome: tuse seaca, dispnee usoara. De obicei se rezolva spontan sau cu corticosteroizi. Tehnicile moderne de planificare minimizeaza doza pe plaman
- Toxicitate cardiaca – risc relevant in special la cancerele de san stang, unde inima este mai aproape de campul de iradiere. Studiile au aratat ca riscul de evenimente cardiace creste cu 7.4% pentru fiecare Gy de doza medie pe inima (Darby et al., NEJM 2013, PMID: 23484825). Tehnicile moderne – in special DIBH (Deep Inspiration Breath Hold) – reduc doza pe inima cu 40-60%
- Plexopatia brahiala – afectarea nervilor bratului, extrem de rara cu dozele si tehnicile actuale
- Cancere secundare – risc foarte mic (sub 1% la 10 ani), in principal sarcoame ale tesuturilor moi in campul iradat sau cancer pulmonar la fumatoare
Important despre toxicitatea cardiaca
Daca ai cancer de san stang, intreaba oncologul radiolog despre tehnica DIBH (Deep Inspiration Breath Hold). In timpul sedintei, ti se va cere sa inspiri profund si sa tii respiratia cateva secunde – aceasta miscare indeparteaza inima de peretele toracic si de campul de iradiere. Este o tehnica simpla, non-invaziva, care reduce semnificativ doza pe inima.
Radioterapia si reconstructia mamara
Relatia dintre radioterapie si reconstructia mamara este una dintre cele mai complexe probleme din oncologia chirurgicala mamara. Radioterapia afecteaza tesuturile iradiate – le face mai fibroase, mai putin elastice si mai predispuse la complicatii chirurgicale.
Reconstructie cu implanturi
Radioterapia pe implanturi mamare creste riscul de:
- Contractura capsulara – capsula fibroasa din jurul implantului se contracta, deformand implantul. Incidenta: 30-50% vs 10-15% fara radioterapie
- Complicatii infectioase
- Necesitatea reinteventiei – rata de re-operatie este semnificativ mai mare
- Rezultat estetic inferior
Din aceste motive, multe centre recomanda reconstructia intarziata (dupa finalizarea radioterapiei) sau preferinta pentru reconstructia cu tesut autolog la pacientele care vor necesita radioterapie.
Reconstructie cu tesut autolog (lambouri)
Reconstructia cu tesut propriu (lambou DIEP, TRAM, LD) tolereaza mai bine radioterapia decat implanturile. Tesutul autolog vascularizat raspunde mai bine la iradiere si mentine un aspect mai natural pe termen lung. Totusi, si in acest caz pot aparea: fibroza tesutului transplantat, contractura si modificari de volum.
Decizia privind tipul si momentul reconstructiei trebuie luata inainte de operatie, in cadrul unei discutii multidisciplinare care include chirurgul oncolog, chirurgul plastician si oncologul radiolog. Poti citi mai multe despre optiunile de reconstructie mamara.
Cand se poate omite radioterapia in siguranta
Nu toate pacientele au nevoie de radioterapie dupa lumpectomie. Doua studii importante au identificat un subgrup la care omiterea radioterapiei este o optiune rezonabila:
Studiul CALGB 9343
Studiul CALGB 9343 (Hughes et al., NEJM 2004, PMID: 15317891) a randomizat 636 de femei peste 70 de ani cu tumori T1 (sub 2 cm), ER+, ganglioni negativi, la lumpectomie + tamoxifen cu sau fara radioterapie. La 12 ani de urmarire:
- Recidiva locala: 10% fara radioterapie vs 2% cu radioterapie
- Supravietuire globala: identica intre cele doua grupuri
- Concluzie: la femeile peste 70 de ani cu tumori mici ER+ care primesc hormonoterapie, omiterea radioterapiei este acceptabila – riscul de recidiva locala este mic, iar supravietuirea nu este afectata
Studiul PRIME II
Studiul PRIME II (Kunkler et al., Lancet Oncol 2015, PMID: 25637340) a confirmat aceste rezultate la femei peste 65 de ani cu tumori sub 3 cm, ER+, ganglioni negativi:
- Recidiva locala la 10 ani: 9.8% fara radioterapie vs 0.9% cu radioterapie
- Supravietuire globala: fara diferenta semnificativa
Cine poate omite radioterapia?
In general, omiterea radioterapiei dupa lumpectomie poate fi luata in considerare la paciente care indeplinesc toate criteriile: varsta peste 65-70 de ani, tumora sub 2-3 cm, margini libere, ganglioni negativi, ER pozitiv si vor urma hormonoterapie. Decizia trebuie luata impreuna cu oncologul, dupa o discutie informata despre riscuri si beneficii.
Timeline: cand incepe si cat dureaza radioterapia
Radioterapia incepe de obicei la 4-8 saptamani dupa operatie (sau dupa chimioterapie, daca este necesara). Acest interval permite vindecarea chirurgicala. Pasii sunt:
- Consultatie oncolog radiolog – discutie despre indicatie, schema, efecte secundare
- Simularea CT (CT de planificare) – o tomografie in pozitia de tratament, pe care fizicianul medical planifica fasciculele. Dureaza 30-45 de minute. Se deseneaza pe piele mici marcaje (tatuaje punctiforme sau markere) care servesc la pozitionare
- Planificarea tratamentului – fizicianul si oncologul radiolog calculeaza distributia dozei pe computer. Aceasta etapa dureaza cateva zile si nu necesita prezenta pacientei
- Sedintele de tratament – zilnice, de luni pana vineri, durata efectiva de iradiere: 5-15 minute per sedinta. Pozitionarea poate dura alte 5-10 minute. In total, o vizita dureaza 15-30 de minute
- Control la 4-6 saptamani dupa tratament – evaluarea efectelor secundare si a vindecarii
Cum arata o sedinta de radioterapie
Vii la centrul de radioterapie, te dezbraci de la brau in sus si te intinzi pe masa de tratament. Tehnicianul te pozitioneaza folosind marcajele de pe piele si verifica pozitia cu imagini (CBCT sau kV). Apoi iese din camera si porneste aparatul. Nu simti nimic – nu exista durere, caldura sau senzatie de ardere in timpul sedintei. Aparatul se roteste in jurul tau si emite fasciculul timp de 1-5 minute. Apoi te imbraci si pleci.
Nu esti radioactiva dupa sedinta – poti sta in contact cu familia, copiii sau femeile insarcinate fara nicio restrictie.
Cazuri clinice
Caz clinic 1 – Radioterapie standard dupa lumpectomie: Maria, 48 de ani, diagnosticata cu carcinom ductal invaziv de 1.8 cm, grad 2, ER+/PR+/HER2-, ganglioni santinela negativi. A fost operata prin lumpectomie cu margini libere. Comisia multidisciplinara a recomandat radioterapie pe intregul san cu boost pe patul tumoral, urmata de hormonoterapie cu tamoxifen. Maria a primit 40 Gy in 15 fractiuni (schema START-B) plus boost de 10 Gy in 4 fractiuni – in total, 19 sedinte in 4 saptamani. A prezentat eritem cutanat moderat in ultimele 2 saptamani de tratament si oboseala usoara, ambele rezolvate in 6 saptamani de la finalizare. La 3 ani de urmarire, nu exista semne de recidiva si rezultatul cosmetic este bun.
Caz clinic 2 – FAST-Forward: radioterapie in 1 saptamana: Elena, 55 de ani, carcinom ductal invaziv de 1.2 cm, grad 1, ER+/HER2-, ganglioni negativi. Dupa lumpectomie, centrul de radioterapie ii ofera schema FAST-Forward: 26 Gy in 5 fractiuni, o sedinta pe zi, de luni pana vineri. Elena si-a luat o saptamana de concediu medical, a facut tratamentul si s-a intors la munca luni urmatoare. Efecte secundare: eritem usor si oboseala minima. La 2 ani de urmarire, fara recidiva, rezultat cosmetic excelent. Elena spune: "Am fost surprinsa cat de simplu a fost. Ma asteptam la mult mai rau."
Caz clinic 3 – Omiterea radioterapiei la pacienta varstnica: Doamna Ioana, 74 de ani, tumora de 1.1 cm, grad 1, ER+ puternic, HER2-, ganglioni negativi. Dupa lumpectomie cu margini libere, comisia multidisciplinara a discutat optiunile: radioterapie standard sau omiterea radioterapiei cu hormonoterapie singura. Tinand cont de varsta, comorbiditatile (hipertensiune, diabet tip 2) si profilul tumoral foarte favorabil, doamna Ioana a optat, dupa discutie informata, pentru omiterea radioterapiei, cu hormonoterapie cu letrozol. La 4 ani de urmarire, fara recidiva locala. Aceasta decizie a fost sustinuta de datele studiilor CALGB 9343 si PRIME II.
Sfaturi practice pentru pacientele in timpul radioterapiei
- Ingrijirea pielii: foloseste creme emoliente fara parfum (tip Bepanthen, Aquaphor) de 2-3 ori pe zi pe zona iradiata. Nu aplica creme cu 2 ore inainte de sedinta. Evita expunerea la soare a zonei tratate timp de 12 luni
- Imbracaminte: poarta haine largi, din bumbac, care nu freaca zona iradiata. Evita sutienele cu sarma metalica in timpul tratamentului
- Igiena: poti face dus normal, dar foloseste apa calduta (nu fierbinte) si sapun delicat, fara parfum. Nu freca pielea din zona iradiata – tamponeza usor cu prosopul
- Exercitiu fizic: mersul pe jos 30 de minute pe zi reduce oboseala si imbunatateste starea generala. Studiile arata ca exercitiul aerobic moderat in timpul radioterapiei reduce fatigabilitatea cu 30%
- Alimentatie: nu exista o dieta speciala pentru radioterapie. Mentine o alimentatie echilibrata, hidratare corespunzatoare si, daca ai oboseala, mananca mese mici si frecvente
- Programare: incearca sa iti programezi sedintele la aceeasi ora in fiecare zi, pentru a crea o rutina. Alege un moment care iti permite sa te odihnesti dupa
- Nu rata sedintele: pauzele prelungite in radioterapie pot reduce eficacitatea tratamentului. Daca ai o urgenta si nu poti veni, suna centrul de radioterapie – vor reprograma sedinta
Cand sa contactezi medicul de urgenta in timpul radioterapiei
Suna medicul oncolog radiolog daca apare: febra peste 38 grade C, descuamari umede extinse sau sangerande ale pielii, dificultate severa de respiratie, tuse persistenta care nu se amelioreaza, durere toracica acuta, edem sever si brusc al bratului sau sanului. Acestea sunt rare, dar necesita evaluare prompta.
Intrebari frecvente despre radioterapie
"Radioterapia este dureroasa?"
Nu. In timpul sedintei nu simti absolut nimic – nu exista durere, caldura sau senzatie de arsura. Efectele secundare cutanate (rosiata, senzatie de arsura usoara a pielii) apar treptat dupa saptamana 2-3 de tratament, nu in timpul sedintei propriu-zise.
"Devin radioactiva dupa sedinte?"
Nu. Radioterapia externa nu te face radioactiva. Dupa sedinta poti sta in contact cu oricine – familie, copii, femei insarcinate. Doar brahiterapia cu sursa permanenta (foarte rar utilizata in cancer de san) ar necesita precautii temporare.
"Mi se va agrava limfedemul de la radioterapie?"
Radioterapia pe axila creste riscul de limfedem, in special daca ai avut si disectie axilara completa. Daca ai doar biopsia ganglionului santinela si radioterapie pe san (fara axila), riscul de limfedem este mic. Exercitiile de mobilizare a bratului si fizioterapia preventiva sunt importante.
"Pot face radioterapie daca am implanturi mamare?"
Da, dar exista riscuri crescute de contractura capsulara si rezultat cosmetic suboptimal. Daca se stie dinainte ca va fi necesara radioterapia, se poate opta pentru un expander tisular (care va fi inlocuit cu implant dupa radioterapie) sau pentru reconstructie cu tesut autolog.
"Cat timp dupa operatie incepe radioterapia?"
De obicei la 4-8 saptamani dupa operatie, pentru a permite vindecarea completa a plagii. Daca este necesara si chimioterapie, radioterapia se administreaza dupa finalizarea chimioterapiei (de obicei la 3-4 saptamani de la ultima cura). Intarzierea peste 20 de saptamani dupa operatie poate reduce eficacitatea, deci este important sa nu se amane excesiv.
Articole recomandate
- Tipurile de cancer de san: subtipuri moleculare – ce inseamna ER+, PR+, HER2 si cum influenteaza tratamentul
- Reconstructia mamara: ghid complet – optiunile de reconstructie si cum interactioneaza cu radioterapia
- Chimioterapia neoadjuvanta – cand si de ce se administreaza inainte de operatie
- Hormonoterapia in cancerul de san – tamoxifen, inhibitori de aromataza si ce trebuie sa stii
- Efectele secundare ale chimioterapiei – ghid complet despre ce sa te astepti
Bibliografie
- Early Breast Cancer Trialists' Collaborative Group (EBCTCG), Darby S, McGale P, et al. Effect of radiotherapy after breast-conserving surgery on 10-year recurrence and 15-year breast cancer death: meta-analysis of individual patient data for 10,801 women in 17 randomised trials. Lancet. 2011;378(9804):1707-1716. PMID: 22019144
- EBCTCG, McGale P, Taylor C, et al. Effect of radiotherapy after mastectomy and axillary surgery on 10-year recurrence and 20-year breast cancer mortality: meta-analysis of individual patient data for 8135 women in 22 randomised trials. Lancet. 2014;383(9935):2127-2135. PMID: 24656685
- START Trialists' Group, Bentzen SM, Agrawal RK, et al. The UK Standardisation of Breast Radiotherapy (START) Trial B of radiotherapy hypofractionation for treatment of early breast cancer: a randomised trial. Lancet. 2008;371(9618):1098-1107. PMID: 18355913
- START Trialists' Group, Bentzen SM, Agrawal RK, et al. The UK Standardisation of Breast Radiotherapy (START) Trial A of radiotherapy hypofractionation for treatment of early breast cancer: a randomised trial. Lancet Oncol. 2008;9(4):331-341. PMID: 18424911
- Brunt AM, Haviland JS, Wheatley DA, et al. Hypofractionated breast radiotherapy for 1 week versus 3 weeks (FAST-Forward): 5-year efficacy and late normal tissue effects results from a multicentre, non-inferiority, randomised, phase 3 trial. Lancet. 2020;395(10237):1613-1626. PMID: 32580883
- Coles CE, Griffin CL, Kirby AM, et al. Partial-breast radiotherapy after breast conservation surgery for patients with early breast cancer (UK IMPORT LOW trial): 5-year results from a multicentre, randomised, controlled, phase 3, non-inferiority trial. Lancet. 2017;390(10099):1048-1060. PMID: 28864035
- Bartelink H, Horiot JC, Poortmans PM, et al. Impact of a higher radiation dose on local control and survival in breast-conserving therapy of early breast cancer: 10-year results of the randomized boost versus no boost EORTC 22881-10882 trial. J Clin Oncol. 2007;25(22):3259-3265. PMID: 17467848
- Hughes KS, Schnaper LA, Berry D, et al. Lumpectomy plus tamoxifen with or without irradiation in women 70 years of age or older with early breast cancer. N Engl J Med. 2004;351(10):971-977. PMID: 15317891
- Kunkler IH, Williams LJ, Jack WJL, et al. Breast-conserving surgery with or without irradiation in women aged 65 years or older with early breast cancer (PRIME II): a randomised controlled trial. Lancet Oncol. 2015;16(3):266-273. PMID: 25637340
- Darby SC, Ewertz M, McGale P, et al. Risk of ischemic heart disease in women after radiotherapy for breast cancer. N Engl J Med. 2013;368(11):987-998. PMID: 23484825
Ai intrebari despre radioterapie sau vrei o a doua opinie despre planul tau de tratament? Programeaza o consultatie pentru a discuta optiunile tale.
