Mutațiile în genele BRCA1 și BRCA2 cresc dramatic riscul de cancer de sân (până la 72% pe parcursul vieții pentru BRCA1 și 69% pentru BRCA2) și de cancer ovarian. Aproximativ 5-10% din toate cancerele de sân sunt ereditare. Testarea genetică este recomandată persoanelor cu istoric familial semnificativ, iar opțiunile de reducere a riscului includ screening intensiv (RMN anual din 25 de ani), chimioprevenție sau mastectomie profilactică (care reduce riscul cu peste 95%).
„Doctore, mama și mătușa au avut cancer de sân. Eu ce risc am?" Această întrebare o aud des în cabinet. Și este o întrebare legitimă, care merită un răspuns bazat pe date, nu pe presupuneri.
Majoritatea cancerelor de sân (85-90%) sunt sporadice – apar fără o componentă genetică identificabilă. Dar 5-10% sunt cauzate de mutații moștenite, cel mai frecvent în genele BRCA1 și BRCA2. În acest articol voi explica ce înseamnă aceste mutații, cine trebuie testat și ce opțiuni există.
Ce sunt genele BRCA1 și BRCA2
BRCA1 și BRCA2 sunt gene supresoare tumorale – rolul lor normal este să repare ADN-ul deteriorat și să prevină creșterea celulară necontrolată. Gândiți-vă la ele ca la mecanici care repară daunele zilnice pe care le suferă ADN-ul nostru.
Când una dintre aceste gene are o mutație, repararea ADN-ului nu mai funcționează corect. Erorile genetice se acumulează, iar riscul ca o celulă să devină canceroasă crește semnificativ.
Riscul asociat mutațiilor BRCA
| Tip cancer | Populație generală | BRCA1 | BRCA2 |
|---|---|---|---|
| Cancer de sân (pe viață) | 12% | 72% | 69% |
| Cancer de sân contralateral | 5-10% | 40-60% | 26-40% |
| Cancer ovarian | 1-2% | 44% | 17% |
Sursa: Kuchenbaecker et al., JAMA 2017 – cel mai amplu studiu prospectiv pe purtătoarele BRCA.
Cine trebuie testat genetic
Testarea genetică nu este recomandată pentru toată lumea. Conform ghidurilor NCCN, testarea este indicată când:
- Cancer de sân diagnosticat sub 50 de ani
- Cancer de sân triplu negativ la orice vârstă
- Cancer de sân bilateral
- Cancer ovarian la orice vârstă
- Cancer de sân la bărbat
- Istoric familial cu 2+ rude de gradul I/II cu cancer de sân sau ovarian
- Rudă de gradul I cu mutație BRCA cunoscută
- Origine est-europeană (prevalență mai mare a mutațiilor fondatoare)
Caz clinic
O pacientă de 35 de ani a venit la consultație cu o întrebare simplă: mama avusese cancer de sân la 42 de ani, iar o mătușă din partea mamei avusese cancer ovarian. Am recomandat testare genetică. Rezultatul: mutație BRCA1 patogenică. Am integrat-o într-un program de screening intensiv cu RMN mamar la 6 luni și mamografie alternant, plus consultare cu ginecologul pentru evaluarea riscului ovarian.
Cum se face testarea genetică
Testarea presupune o simplă probă de sânge sau salivă. ADN-ul este analizat pentru mutații în genele BRCA1 și BRCA2 (și uneori alte gene asociate cu risc crescut: PALB2, TP53, ATM, CHEK2, etc.).
Etapele procesului
- Consiliere genetică pre-test – discuție despre ce înseamnă testul, ce rezultate sunt posibile și implicațiile lor
- Recoltare – probă de sânge sau salivă
- Analiză – durează 2-4 săptămâni
- Consiliere genetică post-test – explicarea rezultatelor și discuția despre opțiuni
Rezultate posibile
- Pozitiv (mutație patogenică) – risc crescut confirmat, se recomandă măsuri de prevenție
- Negativ – mutație BRCA nedetectată (dar nu exclude alte gene de risc)
- Variantă de semnificație incertă (VUS) – o modificare al cărei impact nu este clar; necesită reclasificare periodică
Opțiuni pentru reducerea riscului
1. Screening intensiv (supraveghere activă)
Pentru femeile care aleg să nu facă chirurgie profilactică:
- RMN mamar anual începând de la 25 de ani
- Mamografie anuală începând de la 30 de ani (alternant cu RMN, la 6 luni interval)
- Examen clinic la fiecare 6-12 luni
- Combinația RMN + mamografie detectează peste 95% din cancerele incipiente
2. Mastectomia profilactică bilaterală
Este cea mai eficientă metodă de reducere a riscului. Studiul Rebbeck et al. (JAMA 2004) a arătat o reducere a riscului de cancer de sân cu 95-97% la purtătoarele BRCA care au ales mastectomie profilactică.
Se realizează de obicei ca mastectomie nipple-sparing bilaterală cu reconstrucție imediată, obținând un rezultat estetic bun. Este o decizie profund personală, care trebuie luată fără presiune și cu timp de reflecție.
Caz clinic
O pacientă de 32 de ani, BRCA1 pozitiv, fără cancer. Mama decedase de cancer ovarian la 48 de ani, sora avusese cancer de sân la 37 de ani. După consiliere genetică și 6 luni de reflecție, a ales mastectomie profilactică bilaterală cu reconstrucție imediată. Am realizat mastectomie nipple-sparing cu implanturi subpectorale. La un an postoperator, rezultatul estetic era foarte bun. Ne-a spus: „Nu mai trăiesc cu frica aia în fiecare zi."
3. Salpingo-ooforectomia profilactică
Îndepărtarea ovarelor și trompelor uterine este recomandată purtătoarelor BRCA după finalizarea planificării familiale (în general între 35-40 ani pentru BRCA1 și 40-45 ani pentru BRCA2). Această intervenție:
- Reduce riscul de cancer ovarian cu 80-96%
- Reduce riscul de cancer de sân cu 50% (la premenopauzale, prin eliminarea sursei hormonale)
- Se face de obicei laparoscopic, cu recuperare rapidă
4. Chimioprevenție
Tamoxifenul sau raloxifenul pot reduce riscul de cancer de sân cu 30-50% la femeile cu risc crescut. Este o opțiune pentru cele care nu doresc chirurgie profilactică, deși eficacitatea este mai mică decât a mastectomiei.
Impactul asupra familiei
O mutație BRCA se transmite autosomal dominant – fiecare copil al unui purtător are 50% șanse de a moșteni mutația. Aceasta afectează atât fiicele, cât și fiii (care pot transmite mutația și au risc crescut de cancer de prostată și de sân masculin, mai ales cu BRCA2).
Testarea în cascadă (testarea rudelor unui purtător confirmat) este o strategie eficientă de prevenție. Se recomandă testarea copiilor la vârsta de 18-25 de ani.
Alte gene asociate cu risc crescut
BRCA1 și BRCA2 nu sunt singurele gene implicate. Panelurile moderne testează și:
- PALB2 – risc similar cu BRCA2 (35-60% pe viață)
- TP53 (sindromul Li-Fraumeni) – risc foarte mare, cancere multiple la vârstă tânără
- ATM, CHEK2 – risc moderat crescut (20-30%)
- CDH1 – risc de cancer lobular și cancer gastric difuz
- PTEN (sindromul Cowden) – risc de 25-50%
Întrebări frecvente
„Dacă am mutație BRCA, voi face sigur cancer?"
Nu. Mutația crește semnificativ riscul, dar nu îl face 100%. Cu BRCA1, riscul de cancer de sân pe viață este de ~72%, ceea ce înseamnă că ~28% dintre purtătoare nu vor dezvolta cancer. Screeningul intensiv și chirurgia profilactică reduc dramatic acest risc.
„Pot să fac doar screening, fără mastectomie profilactică?"
Absolut. Screeningul intensiv (RMN + mamografie alternant) detectează peste 95% din cancere în stadii incipiente. Multe femei aleg această cale și este o decizie perfect validă.
„Testarea genetică este costisitoare?"
Costul a scăzut semnificativ în ultimii ani. Pentru pacientele care îndeplinesc criteriile, multe centre oferă testarea în cadrul asigurării de sănătate.
„Fiul meu poate fi purtător BRCA?"
Da. Mutația se transmite la 50% din copii, indiferent de sex. Bărbații purtători BRCA2 au risc crescut de cancer de prostată și cancer de sân masculin. Și pot transmite mutația fiicelor lor.
„La ce vârstă trebuie să încep screeningul dacă am BRCA?"
RMN mamar anual de la 25 de ani, mamografie de la 30 de ani. Examen clinic la fiecare 6 luni. Discuția despre salpingo-ooforectomie profilactică se poartă la 35-40 de ani.
Articole recomandate
- Cancerul de sân triplu negativ – subtipul cel mai frecvent la purtătoarele BRCA1
- Tipurile de cancer de sân – clasificare moleculară completă
- Prevenirea cancerului de sân – screening și factori de risc
- Reconstrucția mamară – opțiuni după mastectomie profilactică
Bibliografie
- Kuchenbaecker KB, Hopper JL, Barnes DR, et al. Risks of Breast, Ovarian, and Contralateral Breast Cancer for BRCA1 and BRCA2 Mutation Carriers. JAMA. 2017;317(23):2402-2416. doi:10.1001/jama.2017.7112
- Rebbeck TR, Friebel T, Lynch HT, et al. Bilateral Prophylactic Mastectomy Reduces Breast Cancer Risk in BRCA1 and BRCA2 Mutation Carriers. J Clin Oncol. 2004;22(6):1055-1062. doi:10.1200/JCO.2004.04.188
- Domchek SM, Friebel TM, Singer CF, et al. Association of Risk-Reducing Surgery in BRCA1 or BRCA2 Mutation Carriers With Cancer Risk and Mortality. JAMA. 2010;304(9):967-975. doi:10.1001/jama.2010.1237
- NCCN Clinical Practice Guidelines: Genetic/Familial High-Risk Assessment: Breast, Ovarian, and Pancreatic. Version 2.2025. nccn.org
- Saslow D, Boetes C, Burke W, et al. American Cancer Society Guidelines for Breast Screening with MRI as an Adjunct to Mammography. CA Cancer J Clin. 2007;57(2):75-89. doi:10.3322/canjclin.57.2.75
Aveți istoric familial de cancer de sân sau ovarian și doriți să discutați despre testarea genetică? Programați o consultație pentru consiliere personalizată.
