„Am găsit ceva la sân. Ar trebui să mă îngrijorez?" Este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc. Și răspunsul sincer este: depinde. Majoritatea modificărilor mamare nu sunt cancer. Dar unele necesită evaluare medicală fără întârziere.
În acest articol îți explic care sunt semnele la care să fii atentă, ce este normal și ce nu, și când ar trebui să programezi o consultație.
Semne care necesită consultație
- • Nodul – dur, neregulat, fix, nou apărut sau în creștere
- • Modificări ale pielii – retracție, coajă de portocală, roșeață
- • Modificări ale mamelonului – inversare, secreții sanguinolente
- • Asimetrie nouă – schimbare bruscă de formă sau dimensiune
- • Nodul axilar – umflătură persistentă în axilă
Majoritatea acestor simptome au cauze benigne. Dar orice modificare nouă merită evaluată de un specialist.
Primele semne ale cancerului de sân: nodulul mamar
Un nodul sau o îngroșare la nivelul sânului sau în axilă este cel mai frecvent semn care determină femeile să consulte medicul. Dar nu orice nodul înseamnă cancer.
Majoritatea nodulilor sunt benigni:
- Chisturi – formațiuni pline cu lichid, frecvente mai ales înainte de menstruație
- Fibroadenoame – tumori benigne frecvente la femei tinere, mobile și netede
- Modificări fibrochistice – noduli multipli care variază cu ciclul menstrual
Ce caracteristici sunt îngrijorătoare:
- Nodul dur, neregulat, fix (nu se mișcă)
- Nodul care crește în dimensiune
- Nodul nou apărut după menopauză
- Nodul asociat cu alte modificări ale sânului sau pielii
Exemplu clinic
O pacientă de 45 ani descoperă un nodul dur la autopalpare. Nu doare, dar nu se mișcă și pare să fi crescut în ultimele săptămâni. Ecografia și mamografia confirmă o formațiune solidă de 1,8 cm. Biopsia arată carcinom ductal invaziv stadiul 1. Pentru că a venit la control prompt, prognosticul este excelent – peste 97% șanse de vindecare.
„Cât de mare trebuie să fie un nodul ca să fie cancer?"
Dimensiunea nu determină dacă un nodul este benign sau malign. Un carcinom poate avea 5 mm (de-abia palpabil), în timp ce un fibroadenom poate avea 3 cm și să fie complet benign. Textura, mobilitatea și caracteristicile imagistice contează mai mult decât dimensiunea.
Pentru a înțelege ce înseamnă un diagnostic confirmat, citește ghidul despre stadiile cancerului de sân.
Simptome cancer sân: modificări ale pielii
Pielea sânului poate oferi indicii importante. Fii atentă la:
- Aspectul de „coajă de portocală" – pielea devine poroasă, cu orificii vizibile
- Retracția pielii – un punct care pare „tras" spre interior
- Roșeața persistentă – mai ales dacă afectează o zonă întinsă și nu dispare
- Îngroșarea pielii – zona pare diferită la atingere față de restul sânului
- Ulcerații sau răni care nu se vindecă
Aceste modificări pot indica un cancer inflamator al sânului sau o tumoră aflată aproape de suprafața pielii. Necesită evaluare urgentă.
Cancerul inflamator – un tip special
Cancerul inflamator de sân (CIS) este o formă rară dar agresivă, care reprezintă 1-5% din cazuri. Simptomele sale sunt diferite de cancerul tipic:
- Sânul devine roșu, cald și umflat – ca în cazul unei infecții
- Pielea capătă aspect de coajă de portocală pe o zonă întinsă
- Adesea nu există un nodul palpabil
- Simptomele apar rapid, în câteva săptămâni
Important: Cancerul inflamator poate fi confundat cu mastita (infecție). Dacă simptomele nu se ameliorează după 7-10 zile de antibiotice, este obligatorie evaluarea pentru cancer.
Semne de cancer mamar: secreții și modificări ale mamelonului
- Retracția mamelonului – dacă este nou apărută (nu ai avut dintotdeauna mamelon inversat)
- Secreții spontane – mai ales dacă sunt sanguinolente sau apar dintr-un singur canal
- Modificări ale pielii mamelonului – descuamare, cruste, eczeme care nu răspund la tratament
Secreția mamelonară necesită atenție specială. O secreție lăptoasă bilaterală este de obicei benignă (legată de prolactină). Dar o secreție sanguinolentă, unilaterală, care apare spontan trebuie investigată.
Boala Paget a mamelonului
Un tip rar de cancer care afectează pielea mamelonului, reprezentând 1-3% din cancerele mamare. Semnele distinctive:
- Descuamare, cruste sau eroziuni pe mamelon
- Mâncărime persistentă (prurit)
- Aspectul seamănă cu eczema, dar nu răspunde la tratament
- Afectează de obicei un singur sân
Dacă ai „eczemă" pe mamelon care nu se vindecă în 2-3 săptămâni de tratament dermatologic, trebuie evaluată de un specialist în patologie mamară.
„Ce înseamnă secreție sanguinolentă?"
Poate fi de la roșu-viu până la maro-ruginiu. Apare spontan (fără stoarcere) sau la presiune. Cauzele pot fi benigne (papilom intraductal) sau maligne. Evaluarea include ductografie sau RMN și, de multe ori, excizia chirurgicală a ductului afectat pentru diagnostic definitiv.
Durerea la sân este semn de cancer? Ce trebuie să știi
Iată o informație importantă: majoritatea cancerelor de sân nu dor. Durerea mamară (mastalgia) este frecventă și, în cele mai multe cazuri, nu indică cancer.
Durerea ciclică, care apare înainte de menstruație și afectează ambii sâni, este aproape întotdeauna benignă.
Totuși, durerea poate fi prezentă în cancer atunci când:
- Tumora este mare și comprimă structuri vecine
- Există un cancer inflamator al sânului
- Cancerul s-a extins la peretele toracic
Regula este: dacă ai durere persistentă, localizată, care nu variază cu ciclul menstrual și nu răspunde la tratamente obișnuite, merită să consulți un specialist.
Tipuri de durere mamară
| Tip durere | Caracteristici | Cauza probabilă |
|---|---|---|
| Ciclică | Bilaterală, premenstruală, difuză | Hormonală (benignă) |
| Non-ciclică | Unilaterală, constantă, localizată | Necesită evaluare |
| Extra-mamară | Pare la sân, dar e musculară | Costocondrita, contractură |
Durerea non-ciclică, mai ales dacă este asociată cu un nodul sau modificări de piele, trebuie investigată prin ecografie sau mamografie.
Modificări ale formei sau dimensiunii
O asimetrie nou apărută – un sân care devine brusc mai mare sau își schimbă forma – trebuie investigată. Este normal ca sânii să nu fie perfect simetrici, dar o modificare recentă poate semnala o problemă.
Noduli în axilă
Ganglionii limfatici axilari sunt prima stație unde se poate răspândi cancerul de sân. Dacă simți o umflătură în axilă care persistă mai mult de 2-3 săptămâni (și nu este legată de o infecție recentă), ar trebui să consulți medicul.
Autoexaminare sân: cum să detectezi primele semne de cancer
Ghidurile actuale nu mai recomandă autoexaminarea formală lunară, dar recomandă să îți cunoști sânii și să fii atentă la modificări. Aceasta înseamnă:
- Să știi cum arată și cum se simt sânii tăi în mod normal
- Să observi orice schimbare și să o raportezi medicului
- Să nu ignori modificările cu gândul că „probabil nu e nimic"
Cel mai bun moment pentru a observa sânii este după menstruație, când țesutul mamar este cel mai puțin dens.
Cum să-ți observi sânii – pas cu pas
Deși autoexaminarea formală nu mai este recomandată ca screening, este util să-ți cunoști corpul:
- În fața oglinzii – Observă sânii cu brațele pe lângă corp, apoi ridicate. Caută asimetrii, retracții, modificări de formă.
- În duș – Cu mâna săpunită, palpează ușor fiecare cadran al sânului în mișcări circulare. Pielea alunecoasă face nodulii mai ușor de detectat.
- Culcată – Cu un braț sub cap, palpează sânul din partea aceea cu mâna opusă. Aceasta aplatizează țesutul și permite examinare mai profundă.
- Nu uita axila – Ganglionii axilari pot fi umflați înainte de a apărea un nodul la sân.
Important
Autoexaminarea NU înlocuiește screeningul medical (mamografie, ecografie). Chiar dacă nu simți nimic anormal, respectă recomandările de screening pentru vârsta ta. Citește mai multe despre ecografia mamară.
Când să mergi la medic: semne de alarmă cancer de sân
Programează o consultație dacă observi oricare dintre următoarele:
- Un nodul nou, care persistă mai mult de un ciclu menstrual
- Modificări ale pielii: retracție, înroșire, aspect de coajă de portocală
- Retracție sau modificări ale mamelonului
- Secreție mamelonară spontană, mai ales dacă e sanguinolentă
- Durere persistentă, localizată, care nu răspunde la tratament
- Orice modificare care te îngrijorează
Nu amâna. Chiar dacă în cele mai multe cazuri cauza este benignă, diagnosticul precoce face diferența în cancerul de sân.
Importanța screeningului
Multe cancere de sân sunt descoperite prin mamografie înainte de a provoca simptome. Conform ghidurilor NCCN actualizate în 2025:
- Mamografia se recomandă anual începând de la 40 de ani
- Pentru femeile cu risc crescut (mutații BRCA, istoric familial), screeningul poate începe mai devreme și include RMN
- Ecografia mamară este utilă ca metodă complementară, mai ales la femei cu sâni denși
Cine are risc crescut?
Femeile cu risc crescut de cancer de sân, care ar trebui să înceapă screeningul mai devreme și mai intensiv:
- Mutații genetice cunoscute (BRCA1, BRCA2, PALB2, TP53)
- Istoric familial puternic (cancer de sân la rudă de gradul 1 înainte de 50 de ani)
- Radioterapie toracică în copilărie/adolescență (ex: pentru limfom)
- Istoric personal de leziuni atipice (hiperplazie ductală atipică, LCIS)
- Densitate mamară foarte crescută la mamografie
Pentru aceste femei, ghidurile recomandă screening cu RMN + mamografie anual, începând de la 25-30 de ani.
Ce simptome NU sunt de obicei semn de cancer
Nu orice modificare a sânului înseamnă cancer. De fapt, majoritatea nu sunt. Iată câteva simptome care rareori indică cancer:
| Simptom | Cauza probabilă | Ce să faci |
|---|---|---|
| Durere bilaterală înainte de menstruație | Modificări hormonale normale | Observare, fără urgență |
| Noduli multipli care variază cu ciclul | Modificări fibrochistice | Ecografie de confirmare |
| Secreție lăptoasă bilaterală | Galactoree (prolactină) | Analize hormonale |
| Nodul moale, mobil, la femeie tânără | Fibroadenom | Ecografie, fără panică |
| Mâncărime pe ambii sâni | Alergie, eczemă, piele uscată | Dermatolog dacă persistă |
Regula de aur: dacă un simptom este bilateral (afectează ambii sâni în mod egal), este mult mai puțin probabil să fie cancer. Cancerul apare de obicei într-un singur sân.
Ganglioni normali vs. suspecți – cum îi diferențiezi
Ganglionii limfatici din axilă pot fi simțiți și în condiții normale, mai ales la persoane slabe. Dar există diferențe importante:
Ganglioni normali sau reactivi
- • Mici (sub 1 cm)
- • Moale sau elastic la palpare
- • Mobil, se mișcă liber
- • Poate fi ușor sensibil
- • Apar după infecții sau vaccinuri
- • Revin la normal în 2-4 săptămâni
Ganglioni suspecți
- • Mari (peste 1-2 cm)
- • Duri, ca o pietricică
- • Fix, nu se mișcă
- • De obicei nedureros
- • Cresc progresiv
- • Persistă mai mult de 4 săptămâni
„Am simțit un nodul în axilă după vaccin. Trebuie să mă îngrijorez?"
După vaccinare (inclusiv vaccinul COVID-19 sau gripal), ganglionii axilari pot fi umflați timp de câteva săptămâni – aceasta este o reacție normală a sistemului imunitar. Dacă ganglionul persistă mai mult de 6 săptămâni după vaccin, merită o evaluare ecografică.
Când trebuie să mergi la urgențe
În rare cazuri, simptomele mamare necesită evaluare de urgență (în aceeași zi). Acestea includ:
Urgențe mamare
- • Roșeață extinsă și căldură – poate fi mastită (infecție) care necesită antibiotice, sau cancer inflamator
- • Febră asociată cu durere de sân – infecție care poate evolua rapid
- • Sângerare activă din mamelon – necesită evaluare imediată
- • Ulcerație sau rană deschisă – poate indica cancer avansat sau altă patologie
Pentru alte simptome (nodul nou, modificări de piele), programează o consultație în următoarele 2-4 săptămâni. Nu este o urgență imediată, dar nu trebuie nici ignorat.
Mituri despre semnele cancerului de sân
Există multe informații false care circulă despre cancerul de sân. Iată câteva mituri periculoase:
Mit: „Dacă nu doare, nu e cancer"
Fals. Majoritatea cancerelor de sân NU dor în stadiile incipiente. Durerea este de obicei un semn tardiv sau absent complet.
Mit: „Sunt prea tânără pentru cancer de sân"
Fals. Deși mai rar, cancerul de sân poate apărea și la femei de 20-30 de ani. 5% din cazuri sunt la femei sub 40 de ani.
Mit: „Nimeni din familie nu a avut cancer, deci sunt în siguranță"
Fals. 85% din cancerele de sân apar la femei fără istoric familial. Factorii de risc sunt multipli.
Mit: „Un nodul care apare și dispare nu poate fi cancer"
Parțial adevărat. Nodulii care variază cu ciclul menstrual sunt de obicei benigni. Dar orice nodul nou care persistă mai mult de un ciclu trebuie evaluat.
Exemplu clinic – Femeie tânără
O pacientă de 34 ani, fără istoric familial, descoperă un nodul la autopalpare. Inițial ignoră, crezând că e „prea tânără pentru cancer". După 6 luni vine la consultație când nodulul a crescut vizibil. Diagnosticul: carcinom ductal invaziv stadiul 2A. Tratamentul a inclus chimioterapie neoadjuvantă, chirurgie și radioterapie. Acum, la 3 ani distanță, este în remisiune completă, dar tratamentul ar fi fost mai simplu dacă ar fi venit mai devreme.
Pentru a înțelege cât de repede poate evolua un cancer, citește articolul despre viteza de creștere a tumorilor.
Articole recomandate
- Stadiile cancerului de sân – ce înseamnă fiecare stadiu și care sunt șansele
- Cât de repede evoluează cancerul de sân – viteza de creștere a tumorilor
- Șanse de supraviețuire și vindecare – statistici actualizate pe subtipuri
- Ecografia mamară – ghid complet – când și de ce e necesară
Bibliografie
- American Cancer Society. Signs and Symptoms of Breast Cancer. cancer.org
- NCCN Guidelines. Breast Cancer Screening and Diagnosis, Version 2.2025. nccn.org
- Breast Cancer Facts & Figures 2024-2025. American Cancer Society.
Ai observat o modificare și vrei să fii sigură? Te aștept la consultație. O evaluare completă durează 30 de minute și îți poate oferi liniște sau un diagnostic precoce care salvează vieți.
