„Trebuie să faceți o biopsie." Pentru multe paciente, această frază declanșează un val de anxietate. Cuvântul „biopsie" pare să confirme temerile cele mai mari – că ceva e în neregulă, că situația e gravă.
În realitate, lucrurile stau diferit. Biopsia e un instrument de diagnostic, nu un verdict. Se recomandă tocmai pentru că nu știm încă ce avem de-a face – și avem nevoie de certitudine. Multe biopsii confirmă leziuni benigne. Iar în cazurile în care se găsește ceva, diagnosticul precoce face diferența.
Am întâlnit paciente care au amânat biopsia luni de zile din frică. Și am întâlnit paciente care au venit imediat, tremurând, convinse că au cancer. În ambele situații, informația corectă e esențială. De aceea vreau să vă explic ce presupune, de fapt, o biopsie mamară – fără a minimiza, dar și fără a dramatiza.
De ce se recomandă biopsia
Investigațiile imagistice – ecografia și mamografia – sunt instrumente excelente pentru detectarea leziunilor. Pot arăta dacă există ceva, unde se află, ce dimensiune are. Dar nu pot spune cu certitudine ce este acel ceva.
Un nodul care arată suspect la ecografie poate fi benign. O leziune care pare inofensivă poate ascunde altceva. Singura metodă care poate confirma sau exclude cu certitudine un diagnostic de cancer e analiza țesutului la microscop. Iar pentru asta, avem nevoie de o probă.
Biopsia nu se recomandă pentru orice nodul sau orice modificare. Se recomandă atunci când există suficiente elemente de suspiciune încât să fie nevoie de clarificare. Imaginile pot fi clasificate după sisteme standardizate (cum ar fi BI-RADS), iar în funcție de această clasificare, medicul decide dacă e indicată biopsia sau doar monitorizarea.
Așadar, dacă vi s-a recomandat o biopsie, nu înseamnă că „sigur aveți cancer". Înseamnă că medicul a văzut ceva ce nu poate fi caracterizat cu certitudine doar pe baza imaginilor și preferă să știe exact cu ce are de-a face.
Ce tipuri de biopsie există
Există mai multe metode de a preleva țesut din sân, iar alegerea depinde de tipul leziunii, de localizare și de ce informații sunt necesare.
Puncția cu ac fin (FNA) folosește un ac subțire, similar cu cel de la analizele de sânge, pentru a aspira celule dintr-o leziune. E simplă și rapidă, dar oferă doar celule, nu țesut structurat. E utilă mai ales pentru chisturi sau pentru ganglioni, unde e nevoie de informații rapide. Pentru nodulii solizi din sân, nu mai e prima alegere, pentru că nu oferă suficiente detalii.
Biopsia cu ac gros (core needle biopsy) este metoda standard în prezent. Se folosește un ac mai mare, care prelevează un mic cilindru de țesut. E o diferență importantă: nu doar celule, ci o probă de țesut care poate fi analizată în detaliu. Medicul patolog poate vedea arhitectura țesutului, poate face teste suplimentare și poate oferi un diagnostic complet.
Biopsia vacuum-asistată folosește un sistem care aspiră și taie țesut, permițând prelevarea unor probe mai mari. E utilă pentru leziuni mici sau pentru microcalcificări, unde e nevoie de mai mult material pentru diagnostic.
În majoritatea cazurilor, biopsiile se fac percutan – adică prin piele, cu anestezie locală, fără a fi nevoie de internare sau de o intervenție chirurgicală propriu-zisă.
Cum decurge procedura
Știu că necunoscutul sperie. Așa că vă descriu pas cu pas ce se întâmplă.
Mai întâi, vă așezați pe masa de examinare. Medicul identifică leziunea cu ajutorul ecografului (sau, în unele cazuri, al mamografului – pentru leziunile care se văd doar mamografic). Odată localizată precis, se dezinfectează zona și se face anestezia locală. Veți simți o mică înțepătură și eventual o senzație de arsură timp de câteva secunde, cât timp anestezicul își face efectul.
Apoi, zona devine amorțită. Se face o mică incizie în piele (de câțiva milimetri) și se introduce acul de biopsie. În cazul biopsiei cu ac gros, veți auzi un click sau un sunet sec atunci când se prelevează proba – e dispozitivul care funcționează, nu e motiv de îngrijorare. Se preiau de obicei mai multe fragmente, pentru a avea suficient material.
Întreaga procedură durează de obicei 15-30 de minute. La final, se aplică o compresie și un pansament. Uneori se lasă un mic marker metalic (un clip) la locul biopsiei, pentru a putea identifica zona ulterior dacă va fi nevoie.
Doare biopsia?
E una dintre cele mai frecvente întrebări. Răspunsul onest: depinde de fiecare pacientă, dar majoritatea tolerează bine procedura.
Cel mai neplăcut moment e de obicei anestezia – înțepătura și scurta senzație de arsură. Odată ce zona e amorțită, nu ar trebui să simțiți durere propriu-zisă, ci doar presiune sau o senzație ciudată atunci când se prelevează țesutul.
După procedură, când trece anestezia, poate apărea un disconfort local – ca după o lovitură. Majoritatea pacientelor gestionează cu paracetamol sau ibuprofen. Echimoză (vânătaie) e frecventă și normală.
Dacă aveți o sensibilitate crescută sau anxietate legată de proceduri, spuneți-i medicului. Se poate lucra mai atent, cu mai mult anestezic, sau se pot lua alte măsuri pentru a vă face experiența mai ușoară.
Ce se întâmplă după biopsie
Plecați acasă în aceeași zi. Vi se vor da indicații: să păstrați pansamentul uscat, să evitați efortul fizic intens câteva zile, să luați analgezice dacă e nevoie. Puteți aplica gheață pentru a reduce umflarea.
Probele prelevate ajung la laboratorul de anatomie patologică, unde sunt procesate și analizate la microscop. Rezultatul vine de obicei în 5-10 zile lucrătoare, în funcție de laborator și de complexitatea analizei.
Așteptarea e grea. Știu. Dar e important să nu vă panicați și să nu căutați interpretări pe internet. Rezultatul trebuie discutat cu medicul, care îl va pune în context și vă va explica ce înseamnă și ce urmează.
Ce pot arăta rezultatele
Rezultatele pot fi de mai multe tipuri. Cel mai frecvent, biopsia confirmă o leziune benignă – un fibroadenom, țesut fibrochistiс, sau altă afecțiune non-canceroasă. În aceste cazuri, de obicei nu e nevoie de tratament specific, doar de monitorizare.
Uneori, rezultatul poate fi „atipic" sau „cu risc crescut" – nu e cancer, dar nici complet normal. În aceste situații, se poate recomanda excizie chirurgicală pentru a îndepărta întreaga leziune și a o analiza complet.
Și da, uneori biopsia confirmă prezența unui cancer. În aceste cazuri, analiza detaliată a țesutului oferă informații importante: ce tip de cancer, ce grad, ce receptori are. Toate aceste detalii sunt esențiale pentru planificarea tratamentului.
Indiferent de rezultat, e important să știți că un diagnostic clar e întotdeauna mai bun decât incertitudinea. Și că, în cazul cancerului de sân, un diagnostic precoce înseamnă opțiuni mai bune de tratament și prognostic mai favorabil.
Întrebări pe care le aud frecvent
„Poate să împrăștie cancerul biopsia?" – Nu. Aceasta e o teamă veche, dar nu are suport științific. Studiile arată clar că biopsia nu crește riscul de metastazare.
„Dacă rezultatul e negativ, pot fi sigură că nu am nimic?" – Biopsiile au o acuratețe foarte mare, dar nu de 100%. Dacă există o discordanță între ce se vede imagistic și ce arată biopsia, medicul poate recomanda repetarea procedurii sau excizie chirurgicală.
„Pot amâna biopsia?" – Depinde de context. O leziune cu suspiciune mare nu ar trebui lăsată nesupravegheată luni de zile. Discutați cu medicul despre urgența situației specifice.
Dacă vi s-a recomandat o biopsie sau aveți întrebări despre rezultate, vă aștept la consultație. Pentru informații despre tratament, consultați pagina Tratament cancer de sân.
