Informatii esentiale despre DCIS
- DCIS = carcinom ductal in situ = celule canceroase limitate la interiorul ductelor mamare, fara invazie
- Reprezinta 20-25% din toate cancerele de san detectate prin screening mamografic
- Se descopera de obicei prin microcalcificari la mamografie, rareori este palpabil
- Clasificat ca stadiul 0 (cancer non-invaziv)
- Rata de supravietuire la 10 ani: 98-99%
- Tratament standard: chirurgie conservatoare + radioterapie sau mastectomie
- Riscul de progresie la cancer invaziv fara tratament: 14-53% in 10+ ani
- Trialuri active de supraveghere: LORD, LORIS, COMET
Ai facut o mamografie de rutina, te asteptai sa fie totul bine, si apoi ai primit un telefon care ti-a schimbat ziua: "Am gasit ceva. Trebuie sa faci o biopsie." Si dupa biopsie, rezultatul: DCIS – carcinom ductal in situ. Cuvantul "carcinom" te-a inghetat. Dar apoi medicul ti-a spus: "Nu este un cancer propriu-zis invaziv. Este in situ. Este la stadiul 0."
Confuzia este absolut normala. Cum poate fi "cancer" si in acelasi timp "nu chiar cancer"? De ce ti se recomanda operatie pentru ceva care nu s-a raspandit? Si daca este atat de timpuriu, de ce nu se poate pur si simplu supraveghea?
In acest articol, iti voi explica tot ce trebuie sa stii despre DCIS: ce este, cum se descopera, cum se clasifica, care sunt optiunile de tratament si – foarte important – de ce exista o dezbatere activa in lumea medicala despre cat de agresiv trebuie tratat. Vei intelege de ce unele DCIS-uri necesita tratament prompt, in timp ce pentru altele, cercetatorii exploreaza posibilitatea supravegherii active.
Ce este DCIS?
DCIS (ductal carcinoma in situ) inseamna, literal, carcinom care a aparut in ductele mamare si care ramane "la locul sau" (in situ = la loc, in latina). Celulele din interiorul ductelor galactofore (canalele prin care circula laptele matern) au suferit transformari maligne, dar nu au strapuns peretele ductului si nu au invadat tesutul mamar inconjurator.
Gandeste-te la ductul mamar ca la un tub. In DCIS, celulele anormale cresc in interiorul tubului, dar nu au spart peretele. Atata timp cat peretele ramane intact, celulele nu pot ajunge in vasele de sange sau limfatice si nu pot da metastaze. Acesta este motivul pentru care DCIS este clasificat ca stadiul 0 – nu este un cancer invaziv.
DCIS vs. cancer invaziv – diferenta esentiala
In DCIS, celulele canceroase sunt confinate in interiorul ductului – nu au strapuns membrana bazala. In carcinomul ductal invaziv (IDC), celulele au spart peretele ductului si au patruns in tesutul mamar inconjurator, de unde pot ajunge in ganglioni si organe la distanta.
De aceea, DCIS nu da metastaze ganglionare sau la distanta (cu exceptii extrem de rare, sub 1-2%), iar prognosticul este excelent.
Cu toate acestea, DCIS este considerat un precursor al cancerului invaziv. Fara tratament, o proportie din cazurile de DCIS vor progresa in timp la carcinom ductal invaziv. Tocmai de aceea, in practica curenta, DCIS este tratat activ – pentru a preveni aceasta progresie.
Este important de stiut ca DCIS nu este o singura boala, ci un spectru. Exista forme de DCIS cu risc scazut, care progreseaza extrem de lent (sau poate niciodata), si forme agresive, cu grad nuclear inalt si necroza, care au o probabilitate mult mai mare de a deveni invazive.
Cum se descopera DCIS?
In majoritatea covarsitoare a cazurilor, DCIS este descoperit prin mamografie, nu prin examen clinic. Aceasta este o diferenta majora fata de cancerul invaziv, care se poate prezenta ca un nodul palpabil.
Microcalcificarile – semnul mamografic clasic
Semnul mamografic cel mai frecvent al DCIS este prezenta microcalcificarilor – mici depozite de calciu care se formeaza in interiorul ductelor afectate. La mamografie, acestea apar ca puncte mici, albe, adesea grupate intr-o zona (cluster). Radiologul evalueaza forma, distributia si numarul microcalcificarilor pentru a determina daca sunt suspecte.
Nu toate microcalcificarile inseamna DCIS – cele mai multe sunt benigne. Dar anumite tipare (microcalcificari pleomorfe, liniare, ramificate, in distributie segmentara) ridica suspiciunea si necesita biopsie.
Impactul screening-ului mamografic
Inainte de era screening-ului mamografic, DCIS era rar diagnosticat – reprezenta sub 5% din cancerele mamare. Odata cu introducerea mamografiei de screening, incidenta DCIS a crescut dramatic. Un studiu important publicat in JAMA de Ernster si colaboratorii (2002) a demonstrat ca incidenta DCIS a crescut de 7 ori intre 1980 si 2001, paralel cu raspandirea mamografiei (PMID: 11886306).
Astazi, DCIS reprezinta aproximativ 20-25% din toate cancerele de san detectate prin screening. Aceasta proportie ridicata a generat o dezbatere importanta: detectam mai multe cazuri pentru ca screening-ul functioneaza, dar oare nu cumva o parte din aceste DCIS-uri nu ar fi progresat niciodata la cancer invaziv?
Alte modalitati de detectie
Rar, DCIS se poate prezenta ca:
- Secretie mamelonara (de obicei sanghinolenta sau sero-sanghinolenta)
- Boala Paget a mamelonului (eczema persistenta a mamelonului, asociata cu DCIS subiacent)
- Nodul palpabil – rar, in cazul DCIS extins cu componenta de microinvazie
RMN-ul mamar poate detecta DCIS-uri care nu sunt vizibile la mamografie, in special la femeile cu sani densi, dar nu este o investigatie de screening standard pentru DCIS.
Clasificarea DCIS
Nu toate DCIS-urile sunt la fel. Clasificarea patologica este esentiala pentru a determina riscul de recidiva si progresie, si pentru a ghida deciziile terapeutice.
Gradul nuclear
Gradul nuclear descrie cat de anormale arata celulele DCIS la microscop:
- Grad scazut (grad 1) – celulele sunt relativ uniforme, cu nuclei mici si rata de diviziune scazuta. Evolutie lenta, risc mai mic de progresie
- Grad intermediar (grad 2) – caracteristici intre gradul scazut si cel inalt
- Grad inalt (grad 3) – celulele sunt foarte atipice, cu nuclei mari, pleomorfi si rata de diviziune crescuta. Comportament mai agresiv, risc mai mare de progresie la cancer invaziv
Necroza comedo
Necroza comedo (sau tipul comedo) se refera la prezenta unor zone de necroza (moarte celulara) in centrul ductelor afectate. DCIS de tip comedo este asociat cu grad nuclear inalt, risc crescut de recidiva si risc mai mare de progresie la cancer invaziv. La mamografie, necroza comedo produce adesea microcalcificari liniare, caracteristice.
Receptorii hormonali si HER2
Ca si in cancerul invaziv, DCIS este testat pentru:
- Receptori de estrogen (ER) si progesteron (PR) – aproximativ 60-75% din DCIS sunt ER+. Aceasta informatie ghideaza decizia de hormonoterapie adjuvanta
- HER2 – DCIS de grad inalt este frecvent HER2 pozitiv (40-60%), dar spre deosebire de cancerul invaziv, terapia anti-HER2 (trastuzumab) nu este indicata in DCIS
Indexul prognostic Van Nuys (VNPI)
Indexul Van Nuys este un sistem de scor dezvoltat de Silverstein si colaboratorii care combina mai multi factori pentru a estima riscul de recidiva locala dupa chirurgia conservatoare:
- Dimensiunea DCIS (sub 15 mm, 16-40 mm, peste 40 mm)
- Distanta de la marginea de rezectie (peste 10 mm, 1-9 mm, sub 1 mm)
- Clasificarea patologica (grad scazut fara necroza, grad intermediar, grad inalt cu necroza)
- Varsta pacientei (peste 60, 40-60, sub 40 ani)
Scorul total (4-12 puncte) ghideaza recomandarea: scor mic = excizie singura poate fi suficienta; scor mediu = excizie + radioterapie; scor mare = mastectomie recomandata.
Riscul de progresie la cancer invaziv
Aceasta este intrebarea centrala in managementul DCIS: daca nu tratam, ce se intampla?
Istoria naturala a DCIS netratat
Datele despre istoria naturala a DCIS provin din studii retrospective pe paciente care au avut DCIS descoperit accidental in biopsii facute pentru alte motive, fara tratament ulterior. Aceste studii arata ca:
- 14-53% din cazurile de DCIS netratat progreseaza la cancer invaziv in 10-30 de ani
- Progresia se face in aceeasi zona a sanului si de obicei la acelasi tip histologic
- DCIS de grad inalt progreseaza mai frecvent si mai rapid decat cel de grad scazut
- Intervalul de timp pana la progresia invaziva poate fi de ani pana la decenii
Factori de risc pentru progresie
- Grad nuclear inalt – cel mai important factor
- Necroza comedo
- Dimensiune mare (peste 2.5 cm)
- Varsta tanara (sub 40 de ani)
- Margini pozitive dupa excizie
- ER negativ
- HER2 pozitiv
Dezbaterea supradiagnosticului
Un aspect care trebuie discutat deschis: nu toate DCIS-urile vor deveni cancer invaziv. Unele studii sugereaza ca o proportie semnificativa din DCIS-urile de grad scazut nu ar progresa niciodata in timpul vietii pacientei, mai ales la femeile diagnosticate dupa 60 de ani. Aceasta inseamna ca unele paciente primesc tratament (inclusiv chirurgie) pentru o boala care nu le-ar fi afectat niciodata – fenomen numit supradiagnostic.
Problema este ca, in prezent, nu putem distinge cu certitudine care DCIS va progresa si care nu. De aceea, abordarea standard ramane tratamentul activ. Insa cercetarea este intensa in aceasta directie.
Trialuri de supraveghere activa
Trei trialuri clinice prospective studiaza in prezent posibilitatea supravegherii active (fara chirurgie) pentru DCIS de risc scazut:
Trialuri clinice de supraveghere activa in DCIS
- LORD (Low Risk DCIS) – trial european (inclusiv Olanda, UK) care randomizeaza pacientele cu DCIS de grad scazut la chirurgie standard vs. supraveghere activa cu mamografie anuala
- LORIS (Low Risk DCIS) – trial britanic similar, pentru DCIS de grad scazut non-comedo, randomizare intre chirurgie si supraveghere
- COMET (Comparison of Operative to Monitoring and Endocrine Therapy) – trial american care compara managementul activ (chirurgie) cu monitorizarea activa (supraveghere + hormonoterapie optionala) pentru DCIS de risc scazut
Rezultatele acestor trialuri, asteptate in urmatorii ani, ar putea schimba fundamental abordarea DCIS de grad scazut.
Tratamentul chirurgical
Chirurgia ramane piatra de temelie a tratamentului DCIS. Exista doua optiuni principale:
Chirurgia conservatoare (lumpectomie / excizie larga)
Este optiunea preferata pentru majoritatea cazurilor de DCIS. Se indeparteaza zona afectata cu o margine de tesut sanatos inconjurator. Semnificatia marginilor de rezectie in DCIS a fost clarificata printr-un consens SSO-ASTRO-ASCO din 2016:
Consensul SSO/ASTRO/ASCO privind marginile in DCIS (2016)
O margine de 2 mm este considerata adecvata pentru DCIS tratat cu chirurgie conservatoare urmata de radioterapie. Marginile pozitive (tumora la tusu) necesita re-excizie. Margini mai mari de 2 mm nu reduc semnificativ riscul de recidiva. (PMID: 26645640)
Mastectomia
Mastectomia este recomandata in urmatoarele situatii:
- DCIS extins – afecteaza o zona mare a sanului sau mai multe cadrane
- Imposibilitatea obtinerii marginilor negative dupa una sau mai multe re-excizii
- Raportul nefavorabil intre dimensiunea DCIS si dimensiunea sanului (rezultat cosmetic slab dupa excizie)
- Preferinta pacientei – unele paciente prefera mastectomia pentru linistea sufleteasca
- Contraindicatii pentru radioterapie (de exemplu, iradiere anterioara a toracelui, sarcina)
Rata de vindecare dupa mastectomie pentru DCIS este de 98-99%. Recidiva locala este sub 1-2%. Mastectomia cu prezervarea pielii si reconstructie imediata este o optiune excelenta din punct de vedere cosmetic.
Biopsia ganglionului santinela in DCIS
In principiu, DCIS nu necesita evaluarea ganglionilor limfatici, deoarece celulele nu au invadat stroma si nu ar trebui sa ajunga in ganglioni. Cu toate acestea, biopsia ganglionului santinela (BGS) este recomandata in anumite situatii:
- Mastectomie pentru DCIS – deoarece dupa mastectomie nu mai este posibila BGS ulterioara daca la examenul histopatologic final se gaseste invazie
- DCIS extins (peste 5 cm) – risc crescut de componenta invaziva oculta
- DCIS de grad inalt cu suspiciune de microinvazie
- DCIS palpabil sau asociat cu masa de densitate la imagistica
Studiile arata ca aproximativ 10-20% din cazurile de DCIS diagnosticate la biopsie sunt upgrada la examenul histopatologic final la carcinom invaziv. De aceea, BGS la mastectomie este o masura de precautie importanta.
Radioterapia dupa chirurgia conservatoare
Dupa chirurgia conservatoare pentru DCIS, radioterapia reduce semnificativ riscul de recidiva locala – atat recidiva de tip DCIS, cat si recidiva invaziva.
Dovezile stiintifice
Doua trialuri randomizate fundamentale au stabilit rolul radioterapiei in DCIS:
Studiul NSABP B-17 (Fisher et al., 1993)
Primul trial randomizat care a comparat lumpectomia singura cu lumpectomia + radioterapie pentru DCIS. La 8 ani de urmarire, radioterapia a redus recidivele invazive ipsilaterale de la 13.4% la 3.9% si recidivele non-invazive de la 13.4% la 8.2%. Reducerea relativa a riscului a fost de aproximativ 50%. (PMID: 8562093)
Studiul EORTC 10853 (Bijker et al., 2006)
Trial european care a confirmat rezultatele B-17. La 10 ani, rata de recidiva locala a fost de 26% dupa lumpectomie singura vs. 15% dupa lumpectomie + radioterapie. Radioterapia a redus riscul de recidiva cu 42% (HR 0.58). Beneficiul a fost constant indiferent de gradul nuclear, varsta sau starea marginilor. (PMID: 16757721)
Cand se poate omite radioterapia?
Desi radioterapia reduce riscul de recidiva, nu toate pacientele au nevoie de ea. Omiterea radioterapiei poate fi discutata in cazurile cu risc scazut:
- DCIS de grad scazut sau intermediar
- Dimensiune sub 2.5 cm
- Margini de rezectie largi (peste 10 mm)
- Varsta peste 50-60 de ani
- Absenta necrozei comedo
- Scor Van Nuys scazut (4-6 puncte)
Decizia trebuie individualizata, discutata cu echipa multidisciplinara si cu pacienta. Este important de inteles ca radioterapia reduce riscul de recidiva locala dar nu a demonstrat un beneficiu de supravietuire in DCIS – supravietuirea este excelenta indiferent de adaugarea radioterapiei.
Hormonoterapia
Hormonoterapia adjuvanta (tamoxifen sau inhibitori de aromataza) poate fi recomandata dupa chirurgia pentru DCIS cu receptori hormonali pozitivi.
Studiul NSABP B-24
NSABP B-24 – Tamoxifen dupa lumpectomie + RT pentru DCIS
Acest trial randomizat (Fisher et al., 1999) a inclus 1.804 paciente cu DCIS tratate cu lumpectomie + radioterapie, randomizate la tamoxifen 20 mg/zi vs. placebo, timp de 5 ani. Tamoxifenul a redus toate evenimentele canceroase mamare cu 37% (cumulative incidence la 5 ani: 8.2% vs. 13.4%). Beneficiul a fost cel mai mare la pacientele cu DCIS ER pozitiv. (PMID: 10561343)
Indicatii si consideratii
- Hormonoterapia se recomanda in special pentru DCIS ER+ tratat cu chirurgie conservatoare + radioterapie
- Reduce riscul de recidiva ipsilaterala (in acelasi san) si de cancer mamar contralateral
- Tamoxifen – optiunea principala la femeile in premenopauza
- Inhibitori de aromataza (anastrozol) – pot fi utilizati la femeile in postmenopauza (studiul NSABP B-35 a aratat un beneficiu similar tamoxifenului, cu profil diferit de efecte secundare)
- Durata: 5 ani
- Decizia trebuie individualizata, tinand cont de beneficii vs. efecte secundare (bufeuri, risc tromboembolic pentru tamoxifen; artralgie, osteoporoza pentru inhibitorii de aromataza)
Dupa mastectomie pentru DCIS, hormonoterapia nu este indicata de rutina (riscul de recidiva este deja foarte mic), cu exceptia situatiilor in care se doreste reducerea riscului de cancer mamar contralateral.
Supradiagnostic si supratratament
Aceasta este una dintre cele mai importante dezbateri din oncologia mamara contemporana. Conceptul de supradiagnostic (overdiagnosis) se refera la detectarea unei boli care nu ar fi provocat simptome sau deces in timpul vietii pacientei daca ar fi ramas nedetectata.
In cazul DCIS, unii cercetatori estimeaza ca pana la 50% din cazurile de DCIS de grad scazut ar putea fi supradiagnosticate – adica nu ar fi progresat niciodata la cancer invaziv. Aceasta inseamna ca aceste paciente primesc tratament (chirurgie, radioterapie, hormonoterapie) cu efecte secundare reale, pentru o boala care nu le-ar fi afectat.
Consecintele supratratamentului in DCIS includ:
- Chirurgie – cu cicatrici, modificari ale formei sanului, durere postoperatorie
- Radioterapie – oboseala, modificari ale pielii, risc mic de complicatii pe termen lung
- Hormonoterapie – bufeuri, artralgie, risc tromboembolic
- Impact psihologic – anxietate legata de diagnosticul de "cancer", vizite frecvente de urmarire
De aceea, trialurile LORD, LORIS si COMET mentionate anterior sunt atat de importante: daca demonstreaza ca supravegherea activa este sigura pentru DCIS de grad scazut, ar putea elibera mii de paciente de tratamente inutile.
Decizia informata (shared decision making)
In contextul DCIS, este esential ca pacienta sa fie informata complet despre natura bolii, optiunile de tratament, riscurile si beneficiile fiecarei optiuni, inclusiv posibilitatea supradiagnosticului. Decizia trebuie luata impreuna – medic si pacienta – tinand cont de valorile si preferintele individuale.
Prognostic
Prognosticul DCIS este excelent. Aceasta este vestea fundamentala pe care trebuie sa o retii.
- Rata de supravietuire la 10 ani: 98-99%
- Mortalitatea specifica cancerului de san la pacientele cu DCIS este de doar 1.1-3.3% la 20 de ani de urmarire
- Dupa chirurgie conservatoare + radioterapie, rata de recidiva locala la 10 ani este de 10-15% (aproximativ jumatate din recidive sunt invazive, jumatate DCIS)
- Dupa mastectomie, rata de recidiva locala este sub 1-2%
- Daca apare o recidiva invaziva, aceasta este de obicei detectata timpuriu si tratata cu succes
Un studiu populational amplu pe baza de date SEER, publicat in JAMA Oncology (Narod et al., 2015), a analizat peste 100.000 de femei cu DCIS si a raportat o mortalitate specifica cancerului de san de 3.3% la 20 de ani. Desi acest risc este scazut, este totusi mai mare decat la populatia generala, ceea ce subliniaza importanta tratamentului si urmaririi pe termen lung (PMID: 26291673).
Factori asociati cu prognostic mai putin favorabil
- Varsta sub 40 de ani la diagnostic
- Grad nuclear inalt
- Necroza comedo
- Margini pozitive sau mici dupa excizie
- Absenta radioterapiei dupa chirurgia conservatoare
- Rasa afro-americana (risc de recidiva invaziva mai mare – cauze multifactoriale, inclusiv acces la ingrijire)
Cazuri clinice ilustrative
Caz clinic 1: DCIS de grad scazut – chirurgie conservatoare + radioterapie
Pacienta: Femeie de 52 de ani, asimptomatica, microcalcificari descoperite la mamografia de screening.
Biopsie: DCIS de grad scazut (grad 1), non-comedo, ER+/PR+, HER2 negativ.
Dimensiune estimata: 1.8 cm pe mamografie.
Tratament: Lumpectomie cu margini negative (3 mm cea mai apropiata margine), urmata de radioterapie a intregului san (schema hipofractata – 15 sedinte). Tamoxifen 20 mg/zi timp de 5 ani.
Evolutie: Fara recidiva la 5 ani de urmarire. Mamografie anuala normala.
Caz clinic 2: DCIS de grad inalt extins – mastectomie
Pacienta: Femeie de 45 de ani, secretie mamelonara sanghinolenta la sanul stang.
Mamografie + RMN: Microcalcificari pleomorfe extinse pe aproximativ 7 cm in cadranele superioare.
Biopsie: DCIS de grad inalt (grad 3), tip comedo cu necroza, ER-/PR-, HER2 3+.
Tratament: Mastectomie cu prezervarea pielii + reconstructie imediata cu implant. Biopsia ganglionului santinela – negativa. La examenul histopatologic final: DCIS de grad inalt, fara componenta invaziva, margini libere.
Evolutie: Fara recidiva la 3 ani. Nu s-a recomandat hormonoterapie (ER negativ). Nu necesita radioterapie (mastectomie cu margini libere). Urmarire cu examen clinic si mamografie san contralateral.
Caz clinic 3: DCIS de grad scazut mic – discutia supravegherii active
Pacienta: Femeie de 68 de ani, microcalcificari punctiforme mici descoperite la mamografie.
Biopsie: DCIS de grad scazut (grad 1), non-comedo, ER+/PR+, HER2 negativ.
Dimensiune estimata: 8 mm.
Discutie: Pacienta a fost informata despre optiuni: (1) lumpectomie +/- radioterapie, (2) participare intr-un trial de supraveghere activa (daca ar fi disponibil). S-a discutat riscul scazut de progresie, beneficiile si riscurile fiecarei abordari. Pacienta a fost informata ca, in afara trialurilor clinice, recomandarea standard ramane chirurgia.
Decizie: Pacienta a ales lumpectomie. Margini libere (5 mm). Dupa discutie cu oncologul radioterapeut si cu echipa multidisciplinara, s-a decis omiterea radioterapiei (scor Van Nuys scazut, varsta peste 60 ani, margini largi, grad scazut). Tamoxifen 20 mg/zi. Urmarire cu mamografie la 6 luni, apoi anual.
Intrebari frecvente despre DCIS
Este DCIS cancer?
Tehnic, da – celulele au caracteristici maligne. Dar DCIS este un cancer non-invaziv (stadiul 0), ceea ce inseamna ca nu s-a raspandit dincolo de ductele mamare. Nu poate da metastaze in aceasta forma. Multi experti il considera un precursor al cancerului invaziv sau un factor de risc major, mai degraba decat un cancer propriu-zis. De fapt, exista o dezbatere activa despre redenumirea DCIS fara a folosi cuvantul "carcinom", tocmai pentru a reduce anxietatea asociata diagnosticului.
Va deveni DCIS-ul meu cancer invaziv?
Nu neaparat. Studiile sugereaza ca 14-53% din cazurile de DCIS netratat progreseaza la cancer invaziv in 10-30 de ani. Aceasta inseamna ca o proportie semnificativa nu ar progresa niciodata. Problema este ca nu putem prezice cu certitudine care DCIS va progresa si care nu. De aceea, abordarea standard este tratamentul activ, pentru siguranta.
Am nevoie de chimioterapie pentru DCIS?
Nu. Chimioterapia nu este indicata in DCIS. Chimioterapia este un tratament sistemic destinat cancerelor invazive care au potential de raspandire la distanta. Deoarece DCIS este confinat in ducte si nu poate da metastaze, chimioterapia nu are niciun rol. Tratamentul DCIS consta in chirurgie, eventual radioterapie si eventual hormonoterapie.
De ce mi se recomanda mastectomie pentru un "pre-cancer"?
Mastectomia nu se recomanda din cauza gravitatii DCIS, ci din cauza extensiei lui. Daca DCIS-ul este raspandit pe o zona mare a sanului (multi centimetri, mai multe cadrane), nu poate fi indepartat complet prin lumpectomie cu un rezultat cosmetic acceptabil si margini negative. In acest caz, mastectomia este cea mai sigura optiune. Vestea buna este ca mastectomia pentru DCIS are o rata de vindecare de aproape 99%.
Ce se intampla daca DCIS recidiveaza?
Recidiva dupa tratamentul DCIS apare la aproximativ 10-15% din paciente tratate cu chirurgie conservatoare + radioterapie, in 10 ani. Aproximativ jumatate din recidive sunt de tip DCIS (din nou non-invaziv), iar jumatate sunt invazive. Recidiva DCIS se trateaza de obicei prin mastectomie. Recidiva invaziva se trateaza ca un cancer mamar invaziv, dar fiind de obicei detectata precoce, are prognostic bun.
Pot sa aleg sa nu fac nimic si sa astept?
In afara trialurilor clinice (LORD, LORIS, COMET), supravegherea activa fara chirurgie nu este recomandata ca standard in prezent. Rezultatele trialurilor in curs vor clarifica daca aceasta abordare este sigura pentru DCIS de grad scazut. Daca esti interesata de supraveghere activa, discuta cu medicul tau despre posibilitatea inscrierii intr-un trial clinic, daca este disponibil in tara ta.
DCIS poate aparea in ambii sani?
DCIS bilateral (in ambii sani simultan) este rar. Insa pacientele cu DCIS au un risc crescut de a dezvolta cancer mamar (DCIS sau invaziv) in sanul contralateral – aproximativ 5-10% in 10 ani. De aceea, urmarirea include mamografie bilaterala anuala, iar hormonoterapia cu tamoxifen reduce si riscul contralateral.
Articole similare
Bibliografie
- Ernster VL, Ballard-Barbash R, Barlow WE, et al. Detection of ductal carcinoma in situ in women undergoing screening mammography. J Natl Cancer Inst. 2002;94(20):1546-1554. PMID: 11886306
- Morrow M, Van Zee KJ, Solin LJ, et al. Society of Surgical Oncology-American Society for Radiation Oncology-American Society of Clinical Oncology Consensus Guideline on Margins for Breast-Conserving Surgery With Whole-Breast Irradiation in Ductal Carcinoma In Situ. J Clin Oncol. 2016;34(33):4040-4046. PMID: 26645640
- Fisher B, Dignam J, Wolmark N, et al. Lumpectomy and radiation therapy for the treatment of intraductal breast cancer: findings from National Surgical Adjuvant Breast and Bowel Project B-17. J Clin Oncol. 1998;16(2):441-452. PMID: 8562093
- Bijker N, Meijnen P, Peterse JL, et al. Breast-conserving treatment with or without radiotherapy in ductal carcinoma-in-situ: ten-year results of European Organisation for Research and Treatment of Cancer randomized phase III trial 10853. J Clin Oncol. 2006;24(21):3381-3387. PMID: 16757721
- Fisher B, Dignam J, Wolmark N, et al. Tamoxifen in treatment of intraductal breast cancer: National Surgical Adjuvant Breast and Bowel Project B-24 randomised controlled trial. Lancet. 1999;353(9169):1993-2000. PMID: 10561343
- Narod SA, Iqbal J, Giannakeas V, Sopik V, Sun P. Breast Cancer Mortality After a Diagnosis of Ductal Carcinoma In Situ. JAMA Oncol. 2015;1(7):888-896. PMID: 26291673
- Worni M, Akushevich I, Greenup R, et al. Trends in treatment patterns and outcomes for ductal carcinoma in situ. J Natl Cancer Inst. 2015;107(12):djv263. PMID: 26424776
- Elshof LE, Tryfonidis K, Slaets L, et al. Feasibility of a prospective, randomised, open-label, international multicentre, phase III, non-inferiority trial to assess the safety of active surveillance for low risk ductal carcinoma in situ – The LORD study. Eur J Cancer. 2015;51(12):1497-1510. PMID: 26025766
- Francis A, Thomas J, Fallowfield L, et al. Addressing overtreatment of screen detected DCIS; the LORIS trial. Eur J Cancer. 2015;51(16):2296-2303. PMID: 26296294
- Hwang ES, Hyslop T, Lynch T, et al. The COMET (Comparison of Operative versus Monitoring and Endocrine Therapy) trial: a phase III randomised controlled clinical trial for low-risk ductal carcinoma in situ (DCIS). BMJ Open. 2019;9(3):e026797. PMID: 30862637
- Silverstein MJ, Lagios MD. Choosing treatment for patients with ductal carcinoma in situ: fine tuning the University of Southern California/Van Nuys Prognostic Index. J Natl Cancer Inst Monogr. 2010;2010(41):193-196. PMID: 20956824
