Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei la nivel mondial, cu aproximativ 2.3 milioane de cazuri noi diagnosticate anual. În România, peste 12.000 de femei primesc acest diagnostic în fiecare an. Vestea importantă este că depistarea precoce crește dramatic șansele de vindecare: cancerul de sân descoperit în stadiul I are o rată de supraviețuire la 5 ani de peste 95%, comparativ cu sub 30% pentru stadiul IV. Prevenția și screeningul regulat pot face diferența dintre un tratament simplu și unul complex.
De ce contează prevenția în cancerul de sân
Prevenția cancerului de sân operează pe două niveluri. Prevenția primară se referă la reducerea riscului de a dezvolta boala prin modificarea factorilor de risc controlabili. Prevenția secundară (screeningul) are ca scop detectarea cancerului într-un stadiu cât mai timpuriu, când tratamentul este mai eficient, mai puțin agresiv și cu rezultate semnificativ mai bune.
Din perspectiva mea chirurgicală, diferența este enormă. O pacientă cu o tumoră de 1 centimetru, descoperită la mamografia de screening, beneficiază de o lumpectomie simplă urmată de radioterapie, cu o rată de vindecare de peste 95%. Aceeași pacientă, dacă vine cu o tumoră de 5 centimetri descoperită tardiv, poate necesita chimioterapie neoadjuvantă, mastectomie și tratamente complexe pe termen lung.
Factori de risc pentru cancerul de sân
Înțelegerea factorilor de risc vă ajută să evaluați propria situație și să luați decizii informate privind screeningul. Este important de menționat că majoritatea femeilor care dezvoltă cancer de sân nu au factori de risc identificabili, în afara vârstei și sexului feminin.
Factori de risc nemodificabili
Vârsta este cel mai important factor de risc. Riscul crește semnificativ după 50 de ani. Aproximativ 80% din cancerele de sân apar la femei peste 50 de ani (American Cancer Society, 2024).
Istoricul familial de cancer mamar sau ovarian la rude de gradul I (mamă, soră, fiică) crește riscul de 1.5 până la 3 ori. Două sau mai multe rude de gradul I afectate cresc riscul de 3 până la 4 ori.
Mutațiile genetice BRCA1 și BRCA2 conferă un risc cumulativ pe viață de 45 până la 80% de a dezvolta cancer de sân. Sunt responsabile de 5 până la 10% din totalul cancerelor mamare, dar de o proporție semnificativ mai mare la femeile tinere (sub 40 de ani).
Factori hormonali care cresc riscul includ menarha precoce (prima menstruație înainte de 12 ani), menopauza tardivă (după 55 de ani), nuliaritatea (faptul de a nu fi avut nicio sarcină) și prima sarcină la termen după 30 de ani. Aceștia cresc durata expunerii la estrogen endogen.
Densitatea mamară crescută (sâni denși la mamografie) crește riscul de 1.5 până la 2 ori și, în plus, poate masca tumori la mamografie, reducând sensibilitatea acesteia.
Factori de risc modificabili
Excesul ponderal și obezitatea, mai ales după menopauză, cresc riscul cu 20 până la 40%. Țesutul adipos este o sursă importantă de estrogen prin conversie periferică. Studiul Women's Health Initiative a demonstrat că o scădere ponderală de doar 5% reduce riscul de cancer mamar cu 12% (Chlebowski et al., 2019).
Sedentarismul este un factor de risc independent. Activitatea fizică regulată (minim 150 de minute pe săptămână de activitate moderată) reduce riscul de cancer de sân cu 20 până la 25% (Wu et al., 2013, Annals of Oncology).
Consumul de alcool crește riscul proporțional cu cantitatea. Chiar și un pahar de vin pe zi crește riscul cu 7 până la 10%. Trei sau mai multe pahare pe zi cresc riscul cu 40 până la 50% (Allen et al., 2009, British Journal of Cancer).
Fumatul este asociat cu un risc crescut de cancer mamar, mai ales dacă a fost inițiat la vârstă tânără, înainte de prima sarcină.
Terapia hormonală de substituție combinată (estrogen + progesteron), utilizată pe termen lung (peste 5 ani), crește riscul de cancer mamar. Riscul revine la nivelul populației generale la câțiva ani de la oprirea tratamentului.
Screeningul pentru cancerul de sân
Screeningul are ca scop detectarea cancerului înainte de apariția simptomelor. Studiile au demonstrat că programele de screening mamar reduce mortalitatea prin cancer de sân cu 20 până la 40% (Nelson et al., 2016, Annals of Internal Medicine).
Mamografia
Mamografia rămâne standardul de aur în screeningul cancerului de sân. Este singura metodă de screening care a demonstrat reducerea mortalității în studii randomizate controlate. Mamografia digitală 3D (tomosinteza) oferă o sensibilitate superioară mamografiei 2D clasice, mai ales la femeile cu sâni denși.
Recomandările pentru femei cu risc populațional (fără factori de risc suplimentari) variază ușor între diferitele organizații, dar există un consens general. Ghidurile europene (EUSOMA) și cele americane (ACS) recomandă mamografie anuală sau bienală începând cu vârsta de 40 până la 50 de ani, continuată până la cel puțin 74 de ani, atât timp cât starea de sănătate permite.
Recomandări de screening în funcție de risc
| Categorie de risc | Investigații | Frecvență |
|---|---|---|
| Risc populațional | Mamografie | Anual sau la 2 ani, de la 40 până la 50 de ani |
| Risc moderat crescut | Mamografie + ecografie | Anual, de la 40 de ani |
| Risc înalt (BRCA, iradiere toracică) | Mamografie + RMN mamar | Anual, de la 25 până la 30 de ani |
Ecografia mamară
Ecografia mamară este o investigație complementară mamografiei, utilă în special la femeile cu țesut mamar dens (unde mamografia are sensibilitate redusă), femeile tinere (sub 40 de ani, la care mamografia nu este recomandată ca screening de rutină) și pentru caracterizarea leziunilor detectate la mamografie (diferențierea chisturi vs. noduli solizi).
Ecografia nu este un substitut al mamografiei pentru screening, deoarece nu poate detecta microcalcificările (un semn precoce frecvent al cancerului). Cele două investigații sunt complementare.
RMN mamar
Rezonanța magnetică nucleară (RMN) mamară are cea mai mare sensibilitate (peste 95%) în detectarea cancerului de sân. Este recomandată ca screening suplimentar (pe lângă mamografie) la femeile cu risc înalt: purtătoarele de mutații BRCA1/BRCA2, femeile cu istoric de iradiere toracică în adolescență (boala Hodgkin) și femeile cu risc estimat pe viață de peste 20% (conform modelelor de evaluare a riscului).
Autoexaminarea și conștientizarea corporală
Autoexaminarea sistematică a sânilor, deși nu a demonstrat în studii o reducere a mortalității ca metodă unică de screening, rămâne un instrument important de conștientizare. Conceptul modern este acela de „breast awareness" (conștientizarea sânilor): cunoașterea aspectului și texturii normale a propriilor sâni, astfel încât orice modificare să fie observată rapid.
Aproximativ 40% din cancerele de sân sunt descoperite de paciente prin autopalpare. Chiar și cu programele de screening cele mai riguroase, cancerele de interval (care apar între două mamografii de screening) sunt detectate adesea de pacienta însăși.
Ce trebuie să observați
Semnele care necesită evaluare medicală includ nodul sau îngroșare nouă în sân sau în axilă, modificarea dimensiunii sau formei unui sân, retracția sau modificarea mamelonului, secreții mamelonare spontane (mai ales sangvinolente), modificări ale pielii (retracție, aspect de coajă de portocală, roșeață), durere mamară persistentă și localizată (diferită de disconfortul ciclic normal) și asimetrie nouă între cei doi sâni.
Testarea genetică BRCA1 și BRCA2
Testarea genetică pentru mutațiile BRCA1 și BRCA2 este recomandată în situații specifice, nu ca screening populațional. Indicațiile includ cancer mamar diagnosticat înainte de 40 de ani, cancer mamar triplu negativ, cancer mamar bilateral, cancer ovarian la orice vârstă, istoric familial de cancer mamar sau ovarian la mai multe rude și bărbați cu cancer mamar.
Dacă testarea relevă o mutație BRCA, opțiunile de management includ screening intensificat (mamografie + RMN anual din vârsta de 25 de ani), chimioprevenție cu tamoxifen sau inhibitori de aromatază (reducere a riscului cu 50%) și mastectomie profilactică bilaterală (reducere a riscului cu peste 90%). Decizia este profund personală și se ia după o consiliere genetică și psihologică aprofundată.
Stilul de viață ca protecție împotriva cancerului de sân
Modificările de stil de viață pot reduce riscul de cancer de sân cu 25 până la 30%. Aceste recomandări sunt susținute de dovezi științifice solide.
Activitatea fizică regulată: minimum 150 de minute de activitate moderată pe săptămână (mers alert, înot, bicicletă) sau 75 de minute de activitate intensă. Mecanismul protector include reducerea nivelului de estrogen, reducerea insulinorezistenței și modularea funcției imunitare.
Menținerea greutății corporale optime: un IMC (indice de masă corporală) între 18.5 și 24.9 kg/m2 este asociat cu cel mai mic risc. Fiecare creștere de 5 kg/m2 a IMC crește riscul de cancer mamar postmenopauză cu 12% (Renehan et al., 2008, The Lancet).
Alimentația echilibrată: dieta mediteraneană (bogată în fructe, legume, peștele gras, ulei de măsline, cereale integrale) a fost asociată cu o reducere a riscului de cancer mamar cu 15 până la 20% în studiul PREDIMED (Toledo et al., 2015).
Limitarea consumului de alcool: idealul este abstinența sau maximum un pahar pe zi. Renunțarea la fumat: beneficiile apar în câțiva ani de la oprire. Alăptarea: fiecare an de alăptare reduce riscul de cancer mamar cu 4.3% (Collaborative Group on Hormonal Factors in Breast Cancer, 2002).
Când trebuie să mergeți la medic
Nu așteptați mamografia programată dacă observați orice modificare la nivelul sânilor. Majoritatea modificărilor nu sunt cancer, dar doar evaluarea medicală poate face această diferențiere. Un nodul la sân la o femeie tânără este cel mai probabil un fibroadenom benign, dar certitudinea vine doar de la investigații.
Recomand consultația într-o unitate cu experiență în senologie, unde puteți beneficia de examen clinic, ecografie și, dacă este necesar, biopsie în aceeași zi, reducând perioada de anxietate legată de așteptarea rezultatelor.
Bibliografie
- Nelson HD, et al. "Screening for Breast Cancer: A Systematic Review." Annals of Internal Medicine, 2016;164(4):244-255. PubMed
- Chlebowski RT, et al. "Weight loss and breast cancer incidence in postmenopausal women." Cancer, 2019;125(2):205-212. PubMed
- Wu Y, et al. "Physical activity and risk of breast cancer: a meta-analysis." Breast Cancer Res Treat, 2013;137(3):869-882. PubMed
- Allen NE, et al. "Moderate alcohol intake and cancer incidence in women." J Natl Cancer Inst, 2009;101(5):296-305. PubMed
- Renehan AG, et al. "Body-mass index and incidence of cancer: a systematic review." The Lancet, 2008;371(9612):569-578. PubMed
- Toledo E, et al. "Mediterranean diet and invasive breast cancer risk." JAMA Internal Medicine, 2015;175(11):1752-1760. PubMed
- Collaborative Group on Hormonal Factors in Breast Cancer. "Breast cancer and breastfeeding." The Lancet, 2002;360(9328):187-195. PubMed
- American Cancer Society. "Breast Cancer Facts & Figures 2024-2025." ACS, 2024. ACS
Prevenția și depistarea precoce sunt cele mai puternice instrumente pe care le avem împotriva cancerului de sân. Dacă doriți o evaluare personalizată a riscului sau dacă ați observat modificări la nivelul sânilor, vă invit la o consultație. Informații detaliate găsiți și pe pagina Tratament cancer de sân. Programări prin WhatsApp la 0737 877 880.
