Chistul pilonidal (sinusul pilonidal sacrococcigian) este o afecțiune cronică frecventă, care apare în pliul interfesier, la nivelul regiunii sacrococcigiene. Afectează predominant bărbații tineri (raport 3:1) cu vârsta între 15-35 ani și se manifestă prin formarea unor cavități subcutanate care conțin fire de păr și detritusuri cutanate. Tratamentul definitiv este chirurgical, iar tehnicile moderne cu lambouri (Limberg, Karydakis) oferă rate de recurență semnificativ mai mici comparativ cu excizia simplă. Ca medic specialist, recomand tehnica adaptată fiecărui pacient pentru cele mai bune rezultate pe termen lung.
E una dintre afecțiunile despre care pacienții vorbesc greu. Mulți dintre ei vin la consultație după luni sau chiar ani de episoade repetate de infecție și secreții, după ce au încercat diverse tratamente sau au fost operați cu tehnici care nu au rezolvat problema. Chistul pilonidal nu e o urgență medicală, dar impactul asupra calității vieții este real: nu poți sta confortabil, pierzi zile de muncă, iar recurențele devin frustrante.
În acest articol voi explica de ce apare, cum se tratează corect și, cel mai important, cum alegem tehnica chirurgicală care oferă cele mai mici șanse de recurență.
Ce trebuie să știți despre chistul pilonidal
- • Afectează predominant bărbați tineri (15-35 ani), raport 3:1 față de femei
- • Factori de risc principali: pilozitate excesivă, ședere prelungită, obezitate
- • Tehnicile cu lambou (Karydakis, Limberg) au recurență de doar 2-5%
- • Excizia cu sutură pe linia mediană are recurență de 10-25% (nerecomandată)
- • Epilarea laser postoperatorie reduce recurența cu 50-60%
Ce este chistul pilonidal?
Termenul „pilonidal" provine din latinescul pilus (păr) și nidus (cuib) — literal, un „cuib de păr". Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată de Herbert Mayo în 1833 și a fost numită inițial „jeep disease" în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, datorită incidenței crescute la soldații care conduceau jeepuri pe drumuri neasfaltate.
Fiziopatologic, firele de păr pătrund în piele prin forțele de fricțiune și presiune, creând un tract sinusal subcutanat. Părul acționează ca un corp străin, provocând o reacție inflamatorie cronică cu formarea de granuloame și abcese.
Prevalența este de aproximativ 26 la 100.000 de locuitori, cu un vârf de incidență între 15-30 ani. Boala este foarte rară după 45 ani, probabil datorită modificărilor în creșterea și distribuția pilozității.
Factori de risc
- Pilozitate excesivă — factorul de risc principal; firele de păr groase și rigide pătrund mai ușor în piele
- Sedentarismul — șederea prelungită crește presiunea și fricțiunea în zona sacrococcgiană
- Obezitatea — pliuri cutanate mai profunde, umiditate crescută, macerație
- Transpirația excesivă — macerarea pielii facilitează penetrarea firelor de păr
- Igiena locală deficitară — acumularea de detritusuri cutanate
- Antecedente familiale — predispoziție genetică (morfologia foliculară)
- Ocupații — șoferi profesioniști, studenți (ședere prelungită), militari
- Sexul masculin — raport M:F de 3:1 până la 4:1
Formele clinice ale chistului pilonidal
1. Sinusul pilonidal cronic (asimptomatic sau oligosimptomatic)
Prezența unui sau mai multor orificii (pit-uri) în linia mediană a pliului interfesier, din care pot ieși fire de păr. Secreții minime sero-purulente intermitente. Poate persista luni sau ani fără complicații majore.
2. Abcesul pilonidal acut
Forma acută, dureroasă: tumefacție roșie, caldă, fluctuentă, paramedian de linia interfesieră. Durere intensă la ședere. Febră posibilă. Necesită drenaj chirurgical de urgență.
3. Fistula pilonidală cronică
Traiect fistulos persistent cu drenaj cronic purulent. Poate avea multiple orificii secundare, laterale față de linia mediană. Episoade recurente de supurație și remisiune.
Simptomele chistului pilonidal
- Durere — în regiunea sacrococcgiană, agravată de ședere și mers
- Tumefacție — masă palpabilă la nivelul pliului interfesier
- Secreții — purulente sau sero-sanguinolente, uneori fetide
- Eritem cutanat — roșeață și căldură locală
- Fire de păr vizibile — emergenţă din orificiile sinusale
- Recurențe — episoade repetate de abcedare și drenaj spontan
Impactul asupra calității vieții este semnificativ: imposibilitatea de a sta așezat confortabil, absențe de la muncă/școală, restricții în activitatea fizică și disconfort psihologic.
Diagnosticul
Diagnosticul este în principal clinic:
- Prezența pit-urilor (orificiilor) în linia mediană a pliului interfesier
- Istoric de secreții recurente sau abcese în regiunea sacrococcgiană
- Fire de păr vizibile în/din orificii
Investigațiile imagistice (ecografie, RMN) sunt rareori necesare, fiind utile doar în cazurile complexe cu tracturi fistulare multiple sau pentru diagnosticul diferențial (abces perianal, boala Crohn perianală, hidradenita supurativă).
Tratamentul chirurgical: tehnici și comparație
1. Drenajul abcesului pilonidal (urgență)
Prima etapă în abcesul acut. Se realizează sub anestezie locală, prin incizie laterală (nu pe linia mediană) cu evacuarea colecției purulente. Aceasta nu este tratamentul definitiv — doar rezolvă episodul acut. Tratamentul definitiv se programează la 4-6 săptămâni, după vindecarea completă a inflamației.
2. Tehnici chirurgicale definitive
| Tehnică | Principiu | Recurență | Vindecare | Indicații |
|---|---|---|---|---|
| Excizie + vindecare per secundam | Excizie largă, plagă deschisă | 5-15% | 6-12 săptămâni | Cazuri mici, recurente |
| Excizie + sutură pe linia mediană | Excizie și închidere primară | 10-25% | 2-3 săptămâni | Nerecomandată (recurență mare) |
| Lambou Limberg (rombic) | Excizie romboidală + lambou de rotație | 2-5% | 2-3 săptămâni | Cazuri moderate-severe |
| Karydakis | Excizie asimetrică + lambou de avansare | 1-4% | 2-3 săptămâni | Cazuri primare și recurente |
| Bascom cleft lift | Aplatizarea pliului interfesier | 2-5% | 2-3 săptămâni | Cazuri complexe, recurente |
| Pit-picking (Gips) | Excizia minimală a pit-urilor | 10-20% | 1-2 săptămâni | Cazuri mici, puține pit-uri |
De ce lambouri off-midline?
Meta-analiza lui Enriquez-Navascues et al. (2014), publicată în British Journal of Surgery, a demonstrat clar superioritatea tehnicilor cu lambouri (off-midline closure) față de sutura pe linia mediană:
- Recurență de 1.4% (lambouri) vs. 10.3% (linia mediană)
- Infecții de plagă: 8.4% vs. 14.8%
- Timp de vindecare similar
Principiul este simplu: linia mediană a pliului interfesier este zona de maximă presiune, umiditate și fricțiune. Mutarea cicatricii lateral, prin tehnicile Limberg sau Karydakis, reduce dramatic riscul de recurență.
Abordarea mea chirurgicală
În practica mea, prefer tehnica Karydakis modificată pentru majoritatea cazurilor și lamboului Limberg pentru chisturile extensive cu multiple tracturi fistulare. Alegerea tehnicii depinde de:
- Extensia bolii (numărul de pit-uri, dimensiunea cavității)
- Prezența fistulelor laterale
- Caz primar vs. recurent
- Morfologia pacientului (adâncimea pliului interfesier)
Recuperarea postoperatorie
Primele zile
- Externare: în aceeași zi sau la 24 ore
- Poziție: evitarea șederii directe pe zona operată (pernă specială sau ședere înclinată)
- Analgezice: paracetamol și antiinflamatorii sunt suficiente
- Pansamente: schimbare la 48 ore, apoi zilnic
Primele săptămâni
- Igiena locală riguroasă: duș zilnic, uscarea atentă a zonei
- Evitarea șederii prelungite: 2-3 săptămâni
- Revenirea la muncă de birou: 7-14 zile (cu pernă)
- Sport: 3-4 săptămâni
- Fire de sutură: se resorb sau se scot la 14-21 zile
Prevenirea recurenței
Măsuri esențiale pe termen lung:
- Epilarea — epilare laser a regiunii sacrococcigiene la 4-6 săptămâni interval, minimum 5-6 ședințe (reducere recurență cu 50-60%)
- Igiena — duș zilnic, uscarea completă a pliului interfesier
- Evitarea șederii prelungite — pauze regulate, pernă ortopedică
- Controlul greutății — menținerea IMC < 30
Caz clinic 1: Chist pilonidal primar la student
Pacientul A.P., 21 ani, student, s-a prezentat cu secreții sero-purulente recurente din pliul interfesier de 8 luni, cu 2 episoade de abcedare drenatĂ spontan. Examen: 3 pit-uri pe linia mediană, tracturi fistulare palpabile bilateral. Pilos excesiv în zona sacrococcgiană.
Am realizat excizia completă cu lambou Karydakis sub rahianestezie. Piesa de rezecție: 6 x 3 cm, conținând cavitate cu fire de păr și țesut de granulație. Lamboul de avansare cu cicatrice lateralizată. Dren aspirativ 24 ore. Externare la 24 ore.
Plaga vindecată complet la 18 zile. Am recomandat epilare laser — pacientul a realizat 6 ședințe. La follow-up de 2 ani: fără recurență, cicatrice discretă, satisfacție ridicată.
Caz clinic 2: Chist pilonidal recurent după excizie simplă
Pacientul R.M., 28 ani, operat de 2 ori anterior pentru chist pilonidal (excizie cu vindecare per secundam, apoi excizie cu sutură pe linia mediană), cu recurență la 8 luni, respectiv 14 luni. Se prezintă cu fistulă cronică supurativă, 2 orificii laterale și cicatrici retractile de la intervențiile anterioare.
Am optat pentru lamboului Limberg (rombic), care permite excizia completă inclusiv a cicatricilor vechi și acoperirea defectului cu lambou de rotație vascularizat. Operația a durat 50 minute. Dren aspirativ 48 ore.
Vindecare per primam la 16 zile. Epilare laser postoperator (8 ședințe). Follow-up 3 ani: fără recurență. Acest caz ilustrează importanța alegerii tehnicii corecte de la prima intervenție — tehnicile cu lambou off-midline ar fi putut preveni recurențele.
Caz clinic 3: Abces pilonidal acut și tratament în 2 etape
Pacientul C.D., 19 ani, s-a prezentat la urgență cu tumefacție dureroasă, fluctuentă, de 4 cm, paramedian drept în regiunea sacrococcgiană. Febră 38.2°C, imposibilitatea de a sta așezat. Leucocite: 13.000/mm³.
Am realizat drenajul abcesului sub anestezie locală prin incizie laterală (nu pe linia mediană), evacuare de 15 ml puroi, lavaj cu ser fiziologic, meșaj. Antibioterapie orală 7 zile (Amoxicilină + Acid clavulanic). Vindecarea completă a cavității la 3 săptămâni.
La 6 săptămâni de la drenaj, am realizat tratamentul definitiv: excizie cu lambou Karydakis. Examen histopatologic: sinus pilonidal cu reacție granulomatoasă și incluzii de fire de păr. Vindecare fără complicații. Această abordare în 2 timpi (drenaj urgent + chirurgie definitivă electivă) oferă cele mai bune rezultate.
Bibliografie
- Enriquez-Navascues JM, Emparanza JI, Alkorta M, Placer C. „Meta-analysis of randomized controlled trials comparing different techniques with primary closure for chronic pilonidal sinus." Tech Coloproctol 2014; 18(10): 863-872. PubMed
- Stauffer VK, Luedi MM, Kauf P, et al. „Common surgical procedures in pilonidal sinus disease: a meta-analysis, merged data analysis, and comprehensive study on recurrence." Sci Rep 2018; 8(1): 3058. PubMed
- Karydakis GE. „Easy and successful treatment of pilonidal sinus after explanation of its causative process." Aust N Z J Surg 1992; 62(5): 385-389. PubMed
- Doll D, Matevossian E, Wietelmann K, et al. „Family history of pilonidal sinus predisposes to earlier onset of disease and a 50% long-term recurrence rate." Dis Colon Rectum 2009; 52(9): 1610-1615. PubMed
- Iesalnieks I, Ommer A, Herold A, Grundmann RT. „German national guideline on the management of pilonidal disease." Langenbecks Arch Surg 2016; 401(5): 599-609. PubMed
- Grabowski J, Oyetunji TA, Goldin AB, et al. „The management of pilonidal disease: a systematic review." J Pediatr Surg 2019; 54(11): 2210-2221. PubMed
Suferiți de chist pilonidal sau abces sacrococcigian?
Tehnicile chirurgicale moderne cu lambouri oferă vindecare rapidă și recurență minimă. Nu mai suportați episoadele repetate de infecție — programați o consultație pentru evaluare și plan de tratament definitiv.
Programează o consultație